Limbajul HTML

1. Ce este HTML ?

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web ) este HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web.

Primele specificatiile de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe intre ei informatie utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare citeva trasaturi : independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori diferite ), lucru vital pentru o audienta atit de variata.

Hipertext inseamna ca orice cuvint, fraza, imagine sau alt element al documentului vazut de un utilizator ( client ) poate face referinta la un alt document, ceea ce usureaza mult navigarea intre multiple documente sau chiar in interiorul unui aceluiasi document. Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date formate din aceste documente.

SGML si HTML

Tim Berners-Lee a utilizat ca model SGML ( Standard Generalized Markup Language ), un standard international in plina dezvoltare. SGML avea avantajul unei structurari avansate si al independentei de platforma dar proiectarea lui a avut in vedere mai mult structura semantica a documentului decit modul de formatare. Flexibil, SGML putea fi descris ca o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi formate (DTD, Document Type Definitions) care puteau fi intelese de orice produs soft SGML pur si simplu prin citirea mai intai a definitiilor noilor formate.

HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a descrie publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fontelor dar nu permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in conformitate cu principiile generale ale SGML) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva ( Elvetia ) s-a constituit un grup ( HTML Working Group ) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat in HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de Tim Berners-Lee ). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.

Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape

, aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere.

HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.

Specificatia HTML 3.0, Enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca. In unele

cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat

tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 acum a expirat, deci nu mai este un standard oficial.

In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era proiectata sa reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci, HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 ce erau adoptate de autorii de browsere ca Netscape si Microsoft plus extensii HTML raspandite. In Bilantul asupra HTML, W3C recomanda ca providerii de informatii sa utilizeze specificatia HTML 3.2. Versiunile curente ale majoritatii browserelor ar trebui sa suporte toate, sau aproape toate aceste taguri.

De asemenea exista extensii Netscape si Microsoft care nu fac parte din specificatia HTML 3.2, ori pentru ca sunt mai putin utilizate, ori au fost omologate dupa aparitia HTML 3.2. Pentru ca navigatorul Netscape a fost printre primele browsere care suporta anumite taguri HTML 3.0, iar Netscape detine in jur de 70% din piata de browsere, multi au crezut eronat ca toate extensiile Netscape (incluzand taguri ca si facilitati ca ferestrele) fac parte din HTML 3.0 sau HTML 3.2.

La momentul aparitiei acestui tutorial, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate specificatiile HTML 4.01.

Documentele HTML sint documente in format ASCII si prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit editarea intr-un fel de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atita vreme cit navigatoarele afiseaza acelasi document oarecum diferit, in functie de platforma pe care ruleaza. Au fost de asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a documentelor generate ( si formatate ) cu alte editoare. Evident conversiile nu pot patra decit partial formatarile anterioare deoarece limbajul HTML este inca incomplet.

2. Primii pasi

Orice document HTML incepe cu notatia <html> si se termina cu notatia </html>. Aceste "chestii" se numesc in literatura de specialitate "TAG-uri".Prin conventie, toate informatiile HTML incep cu o paranteza unghiulara deschisa " < " si se termina cu o paranteza unghiulara inchisa " > ".

Tag-urile intre aceste paranteze transmit comenzi catre browser pentru a afisa pagina intr-un anumit mod.Unele blocuri prezinta delimitator de sfarsit de bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis.

Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni:
-sectiunea de antet <head>...</head> si - corpul documentului <body>...</body>. Blocul <body>...</body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica ceea ce va fi afisat in ferastra browser-ului.

O eticheta poate fi scris atat cu litere mici, cat si cu litere mari.
Adica <HTML> = <HtmL> = <html>. Caracterele "spatiu" si "CR/LF" ce apar intre etichete sunt ignorate de catre browser.
Deci un prim document HTML ar fi ceva de genul asta:

<html>
<head> </head>
<body>
</body>
</html>

Asa arata primul document HTML. Copiati-l folosind Copy/Paste intr-un fisier nou si salvati-l ca PRIM.HTM sau PRIM.HTML. Apoi porniti Netscape Navigator sau Internet Explorer, dati CTRL-O si introduceti calea spre fisier. Dati OK si ... nimic.

Sa nu disperam ... vom adauga primele elemente la pagina noastra. In primul rand, titlul unei pagini se obtine inserand in sectiunea <head>...</head> a urmatoarei linii:

<title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>

In plus, in sectiunea <body>...</body> putem scrie texte cat dorim. Daca nu intalnim nici un marcaj < sau > atunci interpretorul HTML le va lua ca texte simple si le va afisa pe ecran. Sa vedem o noua versiune a paginii noastre:

<html>
  <head>
  <title>Aceasta este prima mea pagina de Web</title>
  </head>
  <body>
     Bine ati venit in pagina mea de Web!
  </body>
</html>

Continutul blocului <title>...</title> va aparea in bara de titlu a ferestrei browser-ului.
Daca acest bloc lipseste intr-o pagina HTML, atunci in bara de titlu a ferstrei browser-ului va aparea numele fisierului.

Daca introducem mai multe linii intr-o pagina browser-ul va afisa intr-un singur rand, intrucat caracterele " CR/LF " sunt ignorate de browser. Trecerea pe o linie noua se face la o comanda explicita, care trebuie sa apara in pagina html.
Aceasta comanda este marcajul <br> ( de la " line break " - intrerupere de linie ).

Folosind aceleasi operatii ca mai sus, vizualizati noua pagina! Veti vedea textul ce apare in fereastra navigatorului. In plus, pagina dvs. va avea un titlu nou, cel introdus de dvs.

<html>
<head>
<title> titlul paginii</title>
</head>
<body>
Bine ati venit in <br> pagina mea de Web!
</body>
</html>

Blocuri preformatate

Pentru ca browser-ul sa interpreteze corect caracterele " spatiu ", " tab " si " CR/LF " ce apar in cadrul unui text, acest text trebuie inclus intr-un bloc <pre>...</pre>.

<html>
<head>
<title>bloc preformatat </title>
</head>
<body><pre>
    Prima linie
        A doua linie
            A treia linie
</pre></body>
</html>

Culoarea de fond

O culoare poate fi precizata in doua moduri:

Printr-un nume de culoare.Sunt disponibile cel putin 16 nume de culori: aqua, black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white si yellow.
Prin constructia " #rrggbb " unde r (red), g (green), sau b (blue) sunt cifre hexazecimale si pot lua valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e, E, f, F; se pot defini astfel 65536 de culori.

Culoarea unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al etichetei <body>.
Culoarea fondului paginii Web se stabileste cu atributul bgcolor al etichetei <body>, de exemplu: <body bgcolor = culoare>.
Urmatorul exemplu realizeaza o pagina cu fondul de culoare gri.

<html>
<head>
<title>culoare de fond </title>
</head>
<body bgcolor=gray>
O pagina Web cu fondul GRI!
</body>
</html>

Culoarea textului

Acest lucru se face prin intermediul atributului text al etichetei <body> dupa sintaxa <body text=culoare>. In urmatorul exemplu textul are culorea rosie.

<html>
<head>
<title>culoare textului </title>
</head>
<body text=red>
Un text de culoare rosie.
</body>
</html>

O eticheta poate avea mai multe atribute.De exemplu , o eticheta cu trei atribute arata astfel: <eticheta atribut1 = valoare1 atribut2 = valoare2 atribut3 = valoare3>. Urmatorul exemplu prezinta o pagina cu fondul de culoare albastra si textul de culoare galbena.

<html>
<head>
<title>atribute multiple </title>
</head>
<body bgcolor=blue text=yellow>
Fond de culoare albastra si text de culoare galbena.
</body>
</html>

Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime ( size), Culoare ( color ), Font (style).
Acestea sunt atribute ale etichetei <basefont>.Este o eticheta singulara (fara delimitator de sfarsit de bloc).

<basefont size = numar color = culoare style = font>

unde:

numar - poate fi 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau 7; ( 1 pentru fontul cel mai mic si 7 pentru fontul cel mai mare);
culoare - este o culoare precizata prin nume sau printr-o constructie RGB;
font - poate fi un font generic ca " serif ", " san serif ", " cursive ", " monospace ", "fantasy " sau un font specific instalat pe calculatorului clientului, ca " Times New Roman ", " Helvetica " sau " Arial ".Se accepta ca valoare si o lista de fonturi separate prin virgula, de exemplu:
" Times New Roman, serif,monospace ".

Domeniul de valabilitate al caracteristicelor precizate de aceasta eticheta se intinde de la locul in care apare eticheta pana la sfarsitul paginii sau pana la urmataorea eticheta <basefont>.
Daca acest atribut lipseste atunci textul din pagina Web are atribute prestabilite sau atribute precizate de browserul utilizat.
Atributele prestabilite sunt: size = 3, color = black, si style = " Times New Roman " .

Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei browserului se poate face cu ajutorul a doua atribute ale etichetei <body>:

leftmargin ( stabileste distanta dintre marginea stanga a ferstrei browserului si marginea stanga a continutului paginii );
topmargin ( stabileste distanta dintre marginea de sus a ferstrei browserului si marginea de sus a continutului paginii );

<html>
<head>
<title>Configurarea textului si stabilirea marginii </title>
</head>
<body leftmargin="100" topmargin="50">
Textul are atribute implicite. <br><basefont style="Arial" color="blue" size="6">
Textul este scris cu fontul "Arial", culoare albastru si marime 6. </body>
</html>

Stiluri pentru blocurile de text

Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat (cu caractere aldine), trebuie inclus intre delimitatorii <b>...</b> ( b vine de la "bold" = indraznet ).
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere mai mari cu o unitate decat cele curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <big>...</big>.
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere mai mici cu o unitate decat cele curente acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <small>...</small>.
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere cursive acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de etichetele <i>...</i> ( i vine de la " italic ").

Pentru a insera secvente de text aliniate ca indice (sub-script) sau ca exponent (super-script) , aceste fragmente trebuie delimitate de etichetele <sub>...</sub>, respectiv <sup>...</sup>.
Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <u>...</u> (u vine de la " underline ").
Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <strike>...</strike> sau <s>...</s>.

In exemplul urmator vom utiliza toate etichetele mentionate anterior.

<html>
<head>
<title>Stiluri pentru blocuri de text </title>
</head>
<body>
<b>Text scris cu caractere ingrosate.</b>
<br> <big>Text cu caractere marite cu o unitate <big>mai mare<big> si mai mare<big> si mai mare.</big></big></big></big><br>
<small>Textul este scris cu caractere micsorate cu o unitate <small>mai mic.</small></small><br>
<i>Text scris cu caractere italice.</i>
<br> In aceasta linie <sup>sus</sup> este superscript iar <sub>jos</sub> este subscirpt.<br>
<strike>Aceasta linie este in intregime sectionata de o linie orizontala.</strike> <br>
In aceasta linie urmatorul cuvant este <u>subliniat</u>, iar cuvantul <s>strike</s> sectoinat.
</body>
</html>

Stiluri fizice si logice

Am prezentat deja 8 stiluri de scriere a caracterelor unui bloc de text, numite si stiluri fizice intrucat nu s-a acordat nici o atentie semnificatiei informatiei continute de aceste blocuri.
In continuare sunt prezentate stilurile utilizate la formatarea unui bloc.
Aceste stiluri tin cont de semnificatia pe care o are blocul in cadrul paginii Web.

Pentru a pune in evidenta ( prin silul cursiv ) fragmente de text se utilizeaza etichetele:

<cite>...</cite> ( " cite " inseamna citat);
<em>...</em> (em vine de la " emphasize " = a evidentia).

In locul lor se poate utiliza eticheta echivalenta <i>...</i>.

Urmatoarele etichete au efecte similare.Ele permit scrierea fragmentului de text cu caractere monospatiate ( de tipul celor folosite de o masina de scris ):

<code>...</code> ( " code " inseamna cod sau sursa);
<kbd>...</kbd> ( kbd vine de la " keyboard " = tastatura);
<tt>...</tt> ( tt vine de la " teletype " = teleprinter).

Eticheta de tip bloc <blink>...</blink> delimiteaza fragmenete de text clipitoare. Aceasta eticheta functioneaza numai in browserul Netscape Communicator.

<html>
<head>
<title>Blocuri de caractere monospatiate si clipitoare </title>
</head>
<body>
Aceasta linie este formata din text normal.<br>
Codul functiei f(x,y) este: <code>Function f(x,y) {return x+y;}</code><br>
Tastati urmatoarea comanda comanda DOS:
<kbd> copy c:\windows\* c:\temp<kbd><br>
<tt>Asa scrie un teleprinter</tt><br>
Acest cuvant clipeste <blink>Blink</blink>
</body>
</html>

Exemplul urmator ilustreaza ca etichetele pot fi imbricate.

un fragment de text poate fi scris cu aldine si cursive in acelsi timp;
pentru un fragment de text se pot folosi simultan stilurile subliniat, exponent, marit si cursiv.

Blocul <q>...</q> permite inserarea in-line a citatelor.Aceste citate sunt afisate de catre browser cu caractere cursive.
" q " vine de la " in-line quotation " (citate inserate in-line);
Si blocurile " q " pot fi imbricate.

<html>
<head>
<title>Imbricarea etichetelor </title>
</head>
<body> Aceasta linie este formata din text normal.<br>
Normal <b>ingrosat <i> ingrosat si italic </i> ingrosat </b>.
<br> Normal <u>subliniat <b> subliniat si ingrosat <big>subliniat, ingrosat si marit.<br>
<i>Subliniat, ingrosat ,marit si italic.</i> </big></b></u>
</body>
</html>

3. Fonturi

Un font este caracterizat de urmatoarele atribute:

culoare (stabilita prin atributul color);
tipul sau stilul (stabilit prin atributul face);
marimea (definita prin atributul size);
marimea in puncte tipografice (stabilita prin atributul point-size);
grosime (definita prin atributul weight).

Toate aceste atribute apartin etichetei , care permite inserarea de blocuri de texte personalizate.

Culori

O culoare poate fi precizata in doua moduri:

printr-un nume de culoare.
printr-o constanta conform standardului de culoare RGB (Red, Green,Blue). O astfel de constanta se formeaza astfel: #rrggbb, unde r, g si b sunt cifre hexazecimale.

Culorea fontului

Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumita culoare se incadreaza acest fragment intre delimitatorii ... avand stabilit atributul color la valoarea necesara. De exemplu:

fragment de text de culoare rosie

Familia fontului

Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi (stiluri de caractere). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile pe toate calculatoarele utilizatorilor: serif, sans serif, cursive, monospace si fantasy.
Tipul de font necesar poate fi stabilit prin atributul face al etichetei .
Pot fi introduse mai multe fonturi separate prin virgula.

In acest caz browserul va utiliza primul font pe care il cunoaste.

Aceste linie este scrisa cu caractere normale.

Aceasta linie este rosie.

Aicifiecare
cuvant
are
alta
culoare.

Linie scrisa cu caractere monospatiate.

Linie scrisa cu caractere arial.

Marimea fontului

Pentru a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei . Valorile acestui atribut pot fi:

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ( 1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai mare);
+1, +2, etc. pentru a mari dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta;
-1, -2, etc. pentru a micsora dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta.

Marimea unui font poate fi stabilita exact cu ajutorul atributului point-size. Valorile acceptate de acest atribut pot fi orice numere naturale pozitive.Numarul astfel precizat reprezinta marimea fontului in puncte tipografice.
Acest atribut functioneaza numai cu Netscape Communicator.

Aceste linie este scrisa cu caractere normale.

Fonturi de marime 5.

Fonturi de marime 4.

Fonturi de marime 1.

Fonturi de marime 6.

Fonturi de marime 30 pt (numai cu Netcape Communicator).

Fonturi de marime 50 pt (numai cu Netcape Communicator).

Grosimea unui font

Grosimea unui caracter poate fi definita cu ajutorul atributului weight al etichetei .
Valorile posibile pentru acest atribut sunt 100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800 si 900 (100 pentru fontul cel mai subtire si 900 pentru cel mai gros).

Aceste linie este scrisa cu caractere normale.

Fonturi de grosime 100.

Fonturi de grosime 500.

Fonturi de grosime 900.

4. Blocuri de text

Aceste etichete nu se refera la particularitatiile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web.
Toate aceste etichete produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar.

Inserarea unei adrese

Daca intr-o pagina web trebuie inclusa o adresa ,atunci putem utiliza facilitatile oferite de o eticheta dedicata: <address>...</address>.

<html>
<head>
<title> Adresa</title>
</head>
<body>
Adresa institutiei noastre este :<address> Colegiul Universitar<br>
Str: Victor Babes , Nr:62/A <br>
Baia Mare Romania </address>
</body>
</html>

Indentarea unui bloc

Pentru ca un bloc de text sa fie indentat ( marginea din stanga a textului sa fie deplasata la dreapta la o anumita distanta fata de marginea paginii ), acesta trebuie inclus intre etichetele <blockquote>...</blockquote>.

<html>
<head>
<title> Indentarea unui bloc</title>
</head>
<body>
Textul ce urmeaza este indentat:<blockquote> Aceste etichete nu se refera la particularitatiile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web. Toate aceste etichete produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar. </blockquote>
</body>
</html>

Blocul preformatat

Intr-un bloc <pre>...</pre>, semnificatia marcajelor HTML se pastreaza.
Blocul <pre>...</pre> este indicat pentru a insera randuri vide ( spatiu intre randurile succesive ). Caracterul " spatiu " poate fi luat in considerare de browser daca este inserat explicit prin  .

<html>
<head>
<title> Bloc preformatat</title>
</head>
<body>
Orar:<pre>
Ora/Ziua      Luni    Marti           Miercuri

8:00        Romana    Matematica       Sport
9:00      Geografie      Istorie        Fizica </pre>
</body>
</html>

Intr-un fisier HTML, caracterele "<" si ">" au o semnificatie speciala pentru browser. Ele incadreaza comenzile si atributele de afisare a elementelor intr-o pagina. Daca dorim ca un fragment de text sa contina astfel de caractere, acest fragment trebuie incadrat de una dintre perechile de etichete:

<xmp>...</xmp> ( 80 de caractere pe rand );
<listing>...</listing> ( 120 de caractere pe rand ).

Aceste marcaje interpreteaza corect caracterele " spatiu ", " eticheta " si "CR/LF ". Textul afisat in pagina este monospatiat.

<html>
<head>
<title> xmp si listing</title>
</head>
<body>
Un fisier html standard arata astfel: <xmp> <html>
<head>
<title> </title>
</head>
<body>
O pagina Web ...
</body>
</html> </xmp> </body>
</html>

Blocuri paragraf

Cu ajutorul etichetei paragraf <p> este posibil trecerea la o linie noua si permite:

inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf;
inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste delimitatorul </p> (acesta fiind optional);
alinierea textului cu ajutorul atributului align, avand valorile posibile " left ", " center " sau " right ".

<html>
<head>
<title> Blocuri paragraf</title>
</head>
<body>
Prima linie
<p> Lini generata de un paragraf (implicit paragraful este aliniat la stanga).
<p align="right"> Paragraf aliniat la dreapta.Paragraf aliniat la dreapta.Paragraf aliniat la dreapta.Paragraf aliniat la dreapta. Paragraf aliniat la dreapta.Paragraf aliniat la dreapta.Paragraf aliniat la dreapta.
<p align="center"> Paragraf aliniat in centru.Paragraf aliniat in centru.Paragraf aliniat in centru.Paragraf aliniat in centru. Paragraf aliniat in centru.Paragraf aliniat in centru.Paragraf aliniat in centru.
</body>
</html>

Blocuri de titlu

Intr-un text titlurile ( headers ) de capitole pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <h1>. <h2>, <h3>, <h4>, <h5>, <h6>.
Toate aceste etichete se refera la un bloc de text si trebuie insotite de o eticheta de incheiere similara.

Aceste etichete accepta atributul align pentru alinierea titlului blocului de text la stanga (in mod prestabilit ) , in centru si la dreapta. Tag-ul <h1> permite scrierea unui titlu cu caractere mai mari si aldine, pe cand <h6> foloseste caracterele cele mai mici.

<html>
<head>
<title> Blocuri de titlu</title>
</head>
<body>
<h1 align="center"> Titlu de marime 1 aliniat in centru </h1>
<h2 align="right"> Titlu de marime 2 aliniat la dreapta. </h2>
<h4> Titlu de marime 4 aliniat la stanga (implicit) </h4>
</body>
</html>

Linii orizontale

Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale.acest lucru se face cu ajutorul etichetei <hr>. Pentru a configura o linie orizontala se utilizeaza urmatorele atribute ale etichetei <hr>:

align permite alinierea liniei orizontala. Valorile posibile sunt " left " ," center " si " right ";
width permite alegerea lungimii liniei;
size permite alegerea grosimii liniei;
noshade cand este prezent defineste o linie fara umbra;
color permite definirea culorii liniei.

<html>
<head>
<title> Linii orizontale</title>
</head>
<body>
<h1 align="center"> Tipuri de linii orizontale </h1> O linie implicita alinierea stanga, latime 100%, grosime 2 cu umbra.
<hr>
Urmeaza o linie aliniata in centru , de latime 50%, grosime 5 pixeli , fara umbra.
<hr align="center" width="50%" size="5" noshade> Urmeaza o linie aliniata la dreapta , de latime 150 de pixeli, grosime 12 pixeli , de culoare rosie.
<hr align="right" width=150 size=12 color="red">
</body>
</html>

Blocuri <center>

Blocul introdus de etichetele <center>...</center> aliniaza centrat toate elementele pe care le contine.

<html>
<head>
<title> Linii orizontale</title>
</head>
<body>
<center> <hr width=10%> <hr width=40%> <hr width=70%> <hr width=100%> <hr width=70%> <hr width=40%> <hr width=10%> </center>
</body>
</html>

Blocuri <nobr>

Blocul de text cuprins intre etichetele <nobr>...</nobr> va fi afisat pe o singura linie.

<html>
<head>
<title> Blocul <nobr></title>
</head>
<body>
<nobr> O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie. O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie. O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.
</nobr>
</body>
</html>

Blocuri <div>

Modalitatea cea mai eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de text este folosirea delimitatorilor <div>...</div>. Un parametru foarte foarte util pentru stabilirea caracteristicilor unui bloc <div> ( diviziune ) este align ( aliniere ).
Valorile posibile ale acestui parametru sunt:

" left " ( aliniere la stanga );
" center " ( aliniere centrala );
" right " ( aliniere la dreapta ).

Un bloc <div>...</div> poate include alte subblocuri. In acest caz , alinierea precizata de atributul align al blocului are efect asupra tuturor subblocurilor incluse in blocul <div>;
Un bloc <div>...</div> admite atributul " nowrap " care interzice intreruperea randurilor de catre browser.

<html>
<head>
<title> Blocul <div></title>
</head>
<body>
Aceasta linie este o linie normala.Urmatorul bloc este aliniat la dreapta.
<div align="right">
O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br>
O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br>
O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br>
</div>
<div align="center">
Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>
Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>
Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>
</div>
</body>
</html>

5. Imagini

Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptat de browsere pentru fisierele imagine sunt:

GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif;
JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg;
XPM (X PixMap) cu extensia .xmp;
XBM (X BitMap) cu extensia .xbm;
BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer);
TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff;

Cele mai raspandite formate sunt GIF(8biti pentru o culoare, 256 culori posibile) si JPEG (24biti pentru o culoare, 16777216 de culori posibile).

Adresa URL a unei imagini

URL ( "Uniform Resourse Locator" = identificator unic al resursei ) este un standard folosit in identificarea unica a unei resurse in Internet.
Toate imaginile cu care vom lucra vor avea adresa URL exprimata in functie de directorul ce contine documentul HTML care face referire la imagine.

Pentru a insera o imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta <img> (de la "image"=imagine).
Pentru a putea fi identifica imaginea care va fi inserata, se utilizeaza un atribut al etichetei <img> si anume src (de la "source"=sursa).
Daca imaginea se afla in acelasi director cu fisierul HTML care face referire la imagine, atunci adresa URL a imaginii este formata numai din numele imaginii, inclusiv extensia.

<html>
<head>
<title> O pagina cu imagine</title>
</head>
<body>
O pagina care contine o imagine
<img src="../../images/ubm1.jpg"> Text dupa imagine.
</body>
</html>

Chenarul si dimensionarea unei imagini

Daca doriti sa adaugati un chenar in jurul imaginii, folositi atributul border al etichetei <img>.
Valorile acestor atribute sunt numere intregi pozitive.

O imagine are anumite dimensiuni pe orizontala si verticala, stabilite in momentul crearii ei.
Daca nu se cere altfel , aceste dimensiuni sunt respectate in momentul afisarii ei in pagina Web.

Dimensiuniile prestabilite ale unei imagini pot fi modificate prin intermediul atributelor width si height.

<html>
<head>
<title> Imagine cu chenar si marit</title>
</head>
<body>
O imagine cu chenar si de 200 pixeli X 15 %
<img src="../../images/ubm1.jpg" border="5" width="350" height="25%"> Text dupa imagine.
</body>
</html>

Alinierea unei imagini

Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului align care poate lua urmatorele valori:

" left " - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe in partea dreapta;
" right " - aliniere la dreapta; celelalte componente sunt dispuse pe in partea stanga;
" top " - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu partea de sus a textului ce precede imaginea;
" middle " - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului ce precede imaginea.
" bottom " - aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului.

<html>
<head>
<title> Alinierea unei imagini</title>
</head>
<body>
Alinieri:
<br> Pe verticala:
<img src="../../images/ubm1.jpg" align="top">
La mijloc: <img src="../../images/ubm1.jpg" align="middle">
Jos: <img src="../../images/ubm1.jpg" align="bottom"> Text dupa imagine.
</body>
</html>

Alinierea textului in jurul imaginii

Atributele hspace si vspace precizeaza distanta in pixeli pe orizontala , respectiv pe verticala, dintre imagine si restul elementelor din pagina.
Atributul alt admite ca valoare un text care va fi afisat in locul imaginii.

<html>
<head>
<title> Alinierea textului</title>
</head>
<body>
<h4>Imagine aliniat la stanga inconjurata de text la distanta de 30 de pixeli.
</h4><p> Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine. Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.Text inainte de imagine.
<img src="../../images/ubm1.jpg" align="left" hspace="30" vspace="30" alt="Universitatea de Nord Baia Mare">
Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine. Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.Text dupa imagine.
</body>
</html>

Imagini pentru fondul unei pagini

O imagine poate fi utilizata pentru a stabili fondul unei pagini Web. In acest scop se foloseste atributul background al etichetei <body>, avand ca valoare adresa URL a imaginii.
Imaginea se multiplica pe orizontala si pe verticala pana umple intregul ecran.

<html>
<head>
<title> Pagina cu imagine de fond</title>
</head>
<body background="../../images/ubm1.jpg">
1<br>2<br>3<br>4<br> 5<br>6<br>7<br>8<br> 9<br> </body>
</html>

Imagini folosite ca legaturi

O legatura (link) introduce in pagina Web o zona activa.
Efectuand click cu butonul mouse-ului pe aceasta zona in browser se va incarca o alta pagina.
Pentru a utiliza imaginea "ubm1.jpg" drept legatura catre pagina index.html utilizam sintaxa:

<a href ="index.html"><img src= "../../images/ubm1.jpg "></a>

In mod prestabilit imaginea utilizata pe post de zona activa este inconjurata de un chenar avand culoarea unei legaturi.
Daca stabilim pentru atributul border al etichetei <img> 0 acest chenar dispare.

<html>
<head>
<title> Imagini folosite ca legaturi</title>
</head>
<body"><h4>Imagini folosite ca legaturi</h4>
Text inainte de imagine.<a href="index.html"><img src="../../images/ubm1.jpg "></a>
Text dupa imagine.
</body>
</html>

Utilizari speciale ale imaginilor

Imaginile pot fi utilizate pentru a obtine efecte deosebite intr-o pagina web.
Printre aceste utilizari speciale putem enumera:

Linii orizontale formate cu ajutorul imaginilor .
Simboluri speciale pentru elementele unei liste neordonate ( vezi ).

6. Legaturi

Lagaturile (link-urile) reprezinta partea cea mai importanta a unei pagini Web.
Ele transforma un text obisnuit in hipertext sau hiperlegatura, care premite trecerea rapida de la o informatie aflata pe un anumit server la alta informatie memorata pe un alt server aflat oriunde in lume.
Legaturile sunt zone active intr-o pagina Web, adica zone de pe ecran sensibile la apasarea butonului stang al mouse-ului.

O legatura catre o pagina aflata in acelasi director

O legatura catre o pagina aflata in acelasi director se formeaza cu ajutorul etichetei <a> (de la "anchor"=ancora).
Pentru a preciza pagina indicata de legatura se utilizeaza un atribut al etichetei <a> numit href, care ia valoare numele fisierului HTML aflat in acelasi director. Zona activa care devina sensibila la apasarea butonului stang al mouse-ului este formata din textul cuprins intre etichetele <a>...</a>.
Prezenta etichtetei de sfarsit </a> este obligatorie.

<html>
<head>
<title> Comutarea intre doua pagini</title>
</head>
<body>
<h3>Pagina 1 </h3>
<a href="leg_ex2.html">
Link catre pagina 2 </a>
</body>
</html>

<html>
<head>
<title> Comutarea intre doua pagini</title>
</head>
<body>
<h3>Pagina 2 </h3>
<a href="leg_ex1.html">
Link catre pagina 1 </a>
</body>
</html>

O legatura catre o pagina aflata pe acelasi disc local

Daca pagina referita se afla pe acelasi disc local, dar intr-un alt director atunci pentru a preciza pozitia ei in structura de directoare se poate folosi adresarea relativa.

<html>
<head>
<title> Comutarea intre doua pagini aflate pe acelasi disc local</title>
</head>
<body>
<h3>Pagina 3 </h3>
<a href="../../exemple/list/listex_11.html">
Link catre o pagina cu liste </a>
</body>
</html>

O legatura catre un site particular

In exemplul urmator se utilizeaza adresa URL www.netscape.com care incarca pagina de start din site-ul firmei Netscape Corporation.

<html>
<head>
<title> Link catre site-ul firmei Netscape</title>
</head>
<body>
<h3>Link catre site-ul firmei Netscape </h3>
<a href="http://www.netscape.com">
Netscape Corporation </a>
</body>
</html>

Ancore

Intr-o pagina foarte lunga pot exista puncte de reper catre care se definesc legaturi.
O ancora se defineste de asemenea prin eticheta <a>. Pentru a defini ancora se utilizeaza atributul name care primeste ca valoare un nume atribuit ancorei (de exemplu "leg1").
Pentru a insera o legatura catre "leg1" definita in aceeasi pagina se utilizeaza eticheta <a> avand atributul href de valoare "#leg1".
Pentru a introduce o legatura catre o ancora definita in alt document (alta pagina) aflat in acelasi director, atributul href primeste o valoare de forma "nume_fisier.html#nume_ancora".

<html>
<head>
<title> Ancore definite in acelasi document si in alt doocument</title>
</head>
<body>
<h3>Ancore definite in acelasi document si in alt document </h3>
<a href="#ancora1">
Link catre ancora 1 </h3>
<a href="../../legaturi.html#anc">
Link catre o ancora din alt document </a>
<br> 1<br>2<br>3<br>4<br> 5<br>6<br>7<br>8<br> 9<br>10<br>11<br>12<br> 13<br>14<br>15<br>16<br> 17<br>18<br>19<br>20<br> 21<br>22<br>23<br>24<br>
<a name="ancora1">ancora 1
</body>
</html>

Ancore definite prin atributul `id`

Atributul id este un atribut universal ,adica poate fi atasat oricarui element al unei pagini Web.
Acest atribut va inlocui complet atributul name, care putea fi atasat numai anumitor elemente.
Atributul id primeste ca valoare un nume (de exemplu "id1") care identifica in mod unic un element.
Atributul id poate fi utilizat pe post de ancora intr-o pagina Web conform sintaxei:

<eticheta id = "id1"> ... </eticheta>
<a href = "#id1" >Link catre elementul "id1" </a>

unde "eticheta" poate fi orice element .

Exemplul anterior arata astfel cu eticheta id.

Alegerea culorilor pentru legaturi

In mod prestabilit se utilizeaza trei culori pentru legaturi:

o culoare pentru legaturile nevizitate (nu s-a efectuat nici un clic pe ele)
o culoare pentru legaturile vizitate (s-a efectuat cel putin un clic pe ele)
o culoare pentru legaturile active (deasupra carora se afla mouse-ul la un moment dat).

Aceste atribute pot fi stabilite cu ajutorul a trei atribute ale etichetei <body>:

link pentru legaturile nevizitate;
vlink pentru legaturile vizitate;
alink pentru legaturile active.

Valorile pe care le pot lua aceste atribute sunt culori definite prin nume sau conform standardului RGB.

<html>
<head>
<title> Culori pentru lagaturi</title>
</head>
<body link="blue" vlink="green" alink="red">
<h3>Setarea culorilor pentru link-uri:<br>rosu pentru legaturi active, verde pentru legaturi vizitate si albastru pentru legaturi nevizitate </h3>
<a href=leg_ex1.html>
Link catre pagina 1 <br>
<a href=leg_ex2.html>
Link catre pagina 2 <br>
<a href=leg_ex11.html>
Link catre pagina 11 </a>
</body>
</html>

Utilizarea postei electronice

Intr-o pagina Web se poate afla legaturi care permit lansarea in executie a aplicatiei de expediere a mesajelor electronice.
Pentru aceasta se utilizeaza in constructia adresei URL serviciul Internet mailto: urmat de o adresa e-mail valida.

Pentru ca exemplul urmator sa functioneze trebuie ca:

pe calculator sa fie instalat o aplicatie de expediere a mesajelor electrionice (Outlook Express pe calc. Windows , Pine pe calc. Unix);
adresa sa fie valida si calculatorul sa fie conectat la Internet.

<html>
<head>
<title> Expediere de mesaje electronice</title>
</head>
<body>
<h3>Expediere de mesaje electronice</h3><br>
<a href="mailto:a_bsz@yahoo.com">
Mesaje catre autorul paginii
</body>
</html>

Legaturi catre fisiere oarecare

O pagina Web poate contine legaturi catre orice tip de fisiere aflate pe orice servere din Internet. Pentru aceasta se utilizeaza eticheta <a> avand valoarea atributului href egala cu adresa URL a fisierului destinatie.

Atunci cand se efectueaza clic pe legatura din exemplul urmator browserul se deschide o caseta de dialog - File download - care va permite:

sa salvati pe discul local fisierul
sa lansati in executie aplicatia capabila sa interpreteze corect fisierele de tipul respectiv

<html>
<head>
<title> Legaturi catre fisiere oarecare</title>
</head>
<body>
<h3>Legaturi catre fisiere oarecare</h3><br>
<a href="fisier.zip">
Link catre fisierul fisier.zip
</body>
</html>

Atributul `title`

Atributul title apartine etichetei <a> si comanda aparitia unei mici ferestre in pagina Web cand mouse-ul se afla pe o legatura, fereastra in care este afisata valoarea data acestui atribut.
Acest atribut are astfel menirea de a furniza informatii suplimentare despre semnificatia unei legaturi.

<html>
<head>
<title> Atributul title</title>
</head>
<body>
<h3>Atributul title</h3><br>
<a href="mailto:a_bsz@yahoo.com" title="adresa mea de e-mail">
Mesaje catre autorul paginii
</body>
</html>

Legaturi catre fisiere de sunet

Sunetele pot fi stocate in fisiere in diverse formate:

AU/m-law cu extensia .au;
AIFF/AIFC cu extensiile .aiff, .aif;
WAVE/WAV cu extensia .wav;
MPEG Audio cu extensia .mpeg2, sau .mp2;
MIDI cu extensia .mid sau .midi;

O legatura catre un fisier de sunet se realizeaza folosind eticheta <a> destinata legaturilor catre orice tip de fisiere, unde atributul href va avea valoarea egala cu adresa URL a fisierului de sunet.
De exemplu:

<a href="numefisier.au">Link catre fisierul de sunet</a>

Legaturi catre fisiere videoclipuri

Videoclipurile sunt stocate in fisiere diverse formate.Formatele si extensiile corespunazatoare pentru fisierele utilizabile in paginile Web sunt urmatoarele:

MPEG cu extensia .mpeg sau mpg;
QuickTime cu extensia .mov;
AVI cu extensia .avi.

<a href="numefisier.avi">Link catre fisierul videoclip</a>

7. Liste

Unul din cele mai obisnuite elemente din documentele cu mai multe pagini este un set de definitii, referinte sau indexuri. Glosarele sunt exemple clasice in acest sens; cuvintele sunt listate in ordine alfabetica, urmate de definitii ale termenilor respectivi. In HTML, intreaga sectiune a unui glosar va fi gestoinata printr-o lista de definitii, care este inclusa intr-o pereche de marcaje de lista de definitii: <dl>...</dl> (de la "definition list" = lista de definitii).

Observatii:

-Un termen al listei este initiat de eticheta <dt> (de la "definition term" = termen definit);

-Definitia unui termen este initiata de eticheta <dd> (de la "definition description" = descrierea definitiei);

-Definitia unui termen incepe pe o linie noua si este indentata;

<html>
<head><title>listex_1</title></head>
<body><h1 align=center>O lista de definitii</h1><hr>
<dl>
Glosar de termeni de World Wide Web
<dt><b>hypertext</b>
<dd>- o interconectare Web de informatii de tip text, in care orice cuvant sau fraza poate face legatura catre un alt punct din document sau catre un alt document
<dt><b>date</b>
<dd>- fluxul nesfarsit de materiale care apar pe Internet, spre deosebire de informatii care sunt date cu un anumit inteles sau valoare
<dt><b>informatie</b>
<dd>- sub-setul de date care are efectiv semnificatie si care este util la momentul curent
</dl>
</body>
</html>

Liste neordonate

O lista neordonata este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ul>...</ul> (" ul " vine de la " unordered list " = lista neordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item).
Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand noua.

<html>
<head><title>listex_2</title></head>
<body><h1 align=center>O lista neordonata</h1><hr>
Glosar de termeni de World Wide Web
<ul>Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ul>
</body>
</html>

Tag-urile <ul> si <li> pot avea un atribut type care satileste caracterul asfisat in fata fiecarui element al listei.valorile posibile al acestui atribut sunt:

o "circle" (cerc)

· "disc" (disc plin) (valoarea prestabilita);

§ "square" (patrat)

Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe niveluri

<html>
<head><title>listex_3</title></head>
<body><h1 align=center>O lista neordonata de liste neordonate</h1><hr>
Glosar de termeni de World Wide Web
<ul>Elemente si atribute a unei pagini HTML
<li>Frameset <ul>Atribute: <li>cols <li>rows <li>border </ul>
<li>Frame <ul>Atribute: <li>src <li>name <li>scrolling </ul>
</ul>
</body>
</html>

Liste ordonate

O lista ordonata de elemente este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ol>...</ol> (" ol " vine de la " ordered list " = lista ordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item).
Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand noua.

<html>
<head><title>listex_4</title></head>
<body><h1 align=center>O lista ordonata</h1><hr>
<ol>Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>

Tag-urile <ol> si <li> pot avea un atribut type care stabileste tipul de caractere utilizate pentru ordonarea listei.Valorile posibile sunt:

· " A " pentru ordonare de tipul A , B , C , D etc. ( litere mari );

· " a " pentru ordonare de tipul a , b , c , d etc. ( litere mici );

· " I " pentru ordonare de tipul I , II , III , IV etc. ( cifre romane mari );

· " i " pentru ordonare de tipul i , ii , iii , iv etc. ( cifre romane mici );

· " 1 " pentru ordonare de tipul 1 , 2 , 3 , 4 etc. ( cifre arabe - optiune prestabilita );

Urmatorul exemplu este o lista ordonata cu cifre romane

<html>
<head><title>listex_5</title></head>
<body><h1 align=center>O lista ordonata cu cifre romane</h1><hr>
<ol type="I">Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Black <li>White <li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>

Tag-ul <ol> poate avea un atribut start care stabileste valoarea initiala a secventei de ordonare.Valoarea acestui atribut trebuie sa fie un numar intreg pozitiv.

Urmatorul exemplu este o lista ordonata cu litere mari,incepand de la valoarea C.

<html>
<head><title>listex_6</title></head>
<body><h1 align=center>O lista ordonata cu litere mari, incepand de la valoarea C</h1><hr>
<ol type="A" start="3">Culori uzuale disponibile prin nume
<li>Red <li>Green <li>Blue <li>Yellow <li>Purple <li>Aqua
</ol>
</body>
</html>

Tag-ul <li> poate avea un atribut value care satileste valoare pentru elementul respectiv al listei. Valoarea acestui atribut trebuie sa fie un numar intreg pozitiv (vezi urmatorul exemplu).

<html>
<head><title>listex_7</title></head>
<body><h1 align=center>O lista ordonata avand itemi setati individual</h1><hr>
<ol start="3">Repetati urmatorii pasi ai algoritmului
<li>salvati fisierul;
<li value="6">incarcati fisierul in browser;
<li>schimbati browserul utilizat
<li>incarcati din nou fisierul
</ol>
</body>
</html>

Listele ordonate pot fi imbricate intre ele sau cu liste neordonate ,ca in exemplul urmator.

<html>
<head><title>listex_8</title></head>
<body><h1 align=center>O lista ordonata de liste ordonate si neordonate</h1><hr>
<ol>Un sistem informatic include:
    <li>Hardware:
        <ol>
            <li>placa de baza
            <li>procesor
            <li>memorie
            <li>harddisk
        </ol>
    <li>Software:
        <ul>
            <li>Linux
            <li>Windows
            <li>OS/2
            <li>Unix
        </ul>
    <li>Software de aplicatie:
   <ul type="disc">
            <li>VisualC++
            <li>Java
            <li>SQL
            <li>CorelDraw
    </ul>
</ol>
</body>
</html>

O lista de meniuri este un bloc delimitat de etichete corespondente <menu>...</menu>. Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> ( list item ). Cele mai multe browsere afiseaza lista de meniuri ca pe o lista neordonata.

O lista de directoare este un bloc delimitat de etichete corespondente <dir>...</dir> (de la " director "). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> ( list item ). Cele mai multe browsere afiseaza lista de directoare ca pe o lista neordonata.

(Nu se recomanda utilizarea acestori tipuri de liste).

Utilizari speciale ale listelor

Daca intr-o lista, in loc de elementele acesteia introduse prin <li>, se insereaza un bloc de text, aceasta va fi indentat ( intocmai ca elementele unei liste).

<html>
<head><title>listex_9</title></head>
<body><h1>Un bloc de text indentat</h1><hr>
<ol> Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat. Un bloc de text indentat.
</ol>
</body>
</html>

In exemplul urmator lista de definitii are itemii <dt> si <dd> multipli.

<html>
<head><title>listex_10</title></head>
<body><h1 align=center>O lista de definitii speciala</h1><hr>
<dl>Program
<dt><b>Luni</b>
<dt><b>Marti</b>
<dt><b>Miercuri</b>
<dd><i>Ora 9.00.</i>Insciere
<dd><i>Ora 11.00.</i>Audieri
<dd><i>Ora 13.30.</i>Raspunsuri
</dl>
</body>
</html>

Ultimul exemplu este o lista neordonata personalizata care utilizeaza pe post de elemente imagini si texte.

<html>
<head><title>listex_11</title></head>
<body><h1>O lista personalizata</h1><hr>
<ul>Tipuri de masini Volkswagen sunt:<br>
<img src="images/reddot.gif">Golf<br>
<img src="images/reddot.gif">Jetta<br>
<img src="images/reddot.gif">Passat<br>
<img src="images/reddot.gif">Bora<br>
<img src="images/reddot.gif">Corrado<br>
<img src="images/reddot.gif">Transporter<br>
</body>
</html>

8. Tabele

Tabelele ne permit sa cream o retea dreptunghiulara de domenii, fiecare domeniu avand propriile optiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului, alinierea textului etc.
Pentru a insera un tabel se folosesc etichetele corespondente

...

. Un tabel este format din randuri. Pentru a insera un rand intr-un tabel se folosesc etichetele

...( de la " table row "= rand de tabel ).Folosirea etichetei de sfarsit este optionala.
Un rand este format din mai multe celule ce contin date.
O celula de date se introduce cu eticheta

...

Un tabel simplu format din 4 linii si 2 coloane

cell 11	cell 11
cell 21	cell 22
cell 31	cell 32
cell 41	cell 42

In mod prestabilit, un tabel nu are chenar. pentru a adauga un chenar unui tabel, se utilizeaza un atribut al etichetei numit border.
Acest atribut poate primi ca valoare orice numar intreg ( inclusiv 0 ) si reprezinta grosimea in pixeli a chenarului tabelului.

Daca atributul border nu este urmata de o valoare atunci tabelul va avea o grosime prestabilita egala cu 1 pixel, o valoare egala cu 0 a grosimii semnifica absenta chenarului.
Cand atributul border are o valoare nenula chenarul unui tabel are un aspect tridimensional.

Un tabel simplu cu chenar

cell 11	cell 11
cell 21	cell 22
cell 31	cell 32
cell 41	cell 42

Alinierea tabelului

Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul align al etichetei

, cu urmatoarele valori posibile: " left " ( valoarea prestabilita ), " center " si "right ".
Alinierea este importanta pentru textul ce inconjoara tabelul. Astfel :

daca tabelul este aliniat stanga (

), atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea dreapta a tabelului.

· daca tabelul este aliniat dreapta (

), atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea stanga a tabelului.

· daca tabelul este aliniat pe centru (

), atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi afisat pe toata latimea paginii, imediat sub tabel.

Un tabel aliniat la dreapta

Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel. Text inainte de tabel.

cell 11	cell 11
cell 21	cell 22

Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel. Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel. Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel. Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel. Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel. Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.Text dupa tabel.

Daca schimbam alinierea tabelului la centru atunci exemplul anterior va arata asa sau la stanga atunci va arata asa.

Distanta dintre tabel si celelalte elemente din pagina Web poate fi stabilita cu ajutorul atributelor hspace si vspace al etichetei

Valoarea atributului hspace poate fi orice numar pozitiv, inclusiv 0, si reprezinta distanta pe orizontala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web.
Valoarea atributului vspace poate fi orice numar pozitiv, inclusiv 0, si reprezinta distanta pe verticala dintre tabel si celelalte elemente ale paginii Web.
Aceste atribute functioneaza numai cu Netscape Communicator.
Exemplul cu aceste atribute gasiti aici.

Definirea culorilor de fond pentru un tabel

Culoarea de fond se stabileste cu ajutorul atributului bgcolor, care poate fi atasat intregului tabel prin eticheta

unei linii prin eticheta sau celule de date prin eticheta
Valorile pe care le poate primi bgcolor sunt cele cunoscute pentru o culoare.
Daca in tabel sunt definite mai multe atribute bgcolor, atunci prioritatea este urmatoarea:

( cu prioritate cea mai mica ).

Un tabel simplu colorat

verde 11	rosu 11
albastru 21	galben 22
cell 31	cell 32
cell 41	cell 42

Culoarea textului din fiecare celula se pote stabili cu ajutorul expresiei: ....

Dimensionarea celulei unui tabel

Distanta dintre doua celule vecine se defineste cu ajutorul atributului cellspacing al etichetei

Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive, inclusiv 0, si reprezinta distanta in pixeli dintre doua celule vecine.
Valorea prestabilita a atributului cellspacing este 2.

Un tabel fara chenar de celule alipite

gri 11	rosu 12
albastru 21	galben 22

Distanta dintre marginea unei celule si continutul ei poate fi definita cu ajutorul atributului cellpadding al etichetei

Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive, si reprezinta distanta in pixeli dintre celule si continutul ei. Valorea prestabilita a atributului cellpadding este 1.

Un tabel de celule mari

gri 11	rosu 12
albastru 21	galben 22

Dimensionarea unui tabel

Dimensiunile unui tabel - latimea si inaltimea - pot fi stabilite exact prin intermediul a doua atribute , width si height, ale etichetei

.
Valorile acestor atribute pot fi:

numere intregi pozitive reprezentand latimea respectiv inaltimea in pixeli a tabelului;
numere intregi intre 1 si 100, urmate de semnul %, reprezentand fractiunea din latimea si inaltimea totala a paginii.

Un tabel de de 200 pixeli X 50 %

cell 11	cell 12
cell 21	cell 22

In exemplul urmator se utilizeaza un truc care permite afisarea intr-o pagina Web a unui text pozitionat in centrul paginii.

Un text centrat intr-o pagina

Text centrat.

Titlul unui tabel

Unui tabel i se poate atasa un titlu cu ajutorul etichetei ( de la "table caption" = titlu tabel ).
Aceasta eticheta trebuie plasata in interiorul etichetelor

...

, dar nu in interiorul etichetelor sau Titlul unui tabel poate fi aliniat cu ajutorul atributului align al etichetei care poate lua una dintre valorile:

" bottom " ( sub tabel );
" top " ( deasupra tabelului );
" left " ( la stanga tabelului );
" right " ( la dreapta tabelului ).

Un tabel cu titlu

Masini

Mercedes	Citroen	Jaguar
BMW	Volvo	Renault

Cap de tabel

Un tabel poate avea celule cu semnificatia de cap de tabel. Aceste celule sunt introduse de eticheta ( de la " tabel header " = cap de tabel ) in loc de .
Toate atribute care pot fi atasate etichetei pot fi de asemenea atasate etichetei . Continutul celulelor definite cu este scris cu caractere aldine si centrat.

Un tabel cu titlu si cap de tabel

Pret	Citroen	Jaguar	BMW	Volvo
In dolari	5000	100000	50000	80000
In lei	2000000	2000000000	2000000	16000000

Preturile masinii

Alinierea continutului unei celule

Alinierea pe orizontala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului align care poate lua valorile:

" left " ( la stanga );
" center " ( centrat , valoarea prestabilita );
" right " ( la dreapta );
" char " ( alinierea se face fata de un caracter ).

Alinierea pe verticala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului valign care poate lua valorile:

" baseline " ( la baza );
" bottom " ( jos );
" middle " ( la mijloc, valoarea prestabilita );
" top " ( sus ).

Aceste atribute pot fi atasate atat etichetei pentru a defini tuturor elementelor celulelor unui rand, cat si etichetelor si pentru a stabili alinierea textului intr-o singura celula.

Un tabel avand continutul celulelor aliniate

Aici	alinierea	este centru	dreapta
stanga	centru	sus	jos
aici	alinierea	este centru	stanga (implicita)

Dimensionarea exacta a celulelor unui tabel

Dimensiunea unei celule de tip sau de tip pot fi stabilite exact cu ajutorul a doua atribute ale acestor etichete: width pentru latime si height pentru inaltime.
Valorile posibile ale acestor atribute sunt:

numere intregi pozitive ( inclusiv 0 ) reprezentand dimensiunea in pixeli a latimii, respectiv a inaltimii unei celule;
procente din latimea , respectiv inaltimea tabelului.

Un tabel cu celule de 100x150 de pixeli

cell 11	cell 11
cell 21	cell 22

Tabele de forme oarecare

Un tabel trebuie privit ca o retea dreptunghiulara de celule.Cu ajutorul a doua atribute ale etichetelor si , o celula se poate extinde peste celule vecine.
Astfel:

extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu ajutorul atributului colspan, a carui valoare determina numarul de celule care se unifica.
extinderea unei celule peste celulele dedesubt se face cu ajutorul atributului rowspan, a carui valoare determina numarul de celule care se unifica.

Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontala si pe verticala. In acest caz , in etichetele si vor fi prezente ambele atribute colspan si rowspan.

Un tabel simplu cu chenar

cell 11 cell 21 cell 31	cell 12	cell 13 ,cell 14 cell 23, cell 24 cell 33, cell 34
	cell 22
	cell 32
cell 41	cell 42,cell 43,cell 44

Atributul " nowrap "

Atributul nowrap apartine elementelor si ; el interzice intreruperea unei linii de text.Astfel , in tabel pot aparea coloane cu o latime oricat de mare.

Un tabel cu celule de latime mare

cell 11	cell 12
cell 21	cell 22 este foarte lata,aceasta celula este foarte lata.

Celule vide ale unui tabel

daca un tabel are celule vide, atunci aceste celule vor aparea in tabel fara un chenar de delimitare.
In scopul de a afisa un chenar pentru celule vide se utilizeaza urmatoarele trucuri:

dupa se pune ;
dupa se pune
.

Caracterul ( no break space ) este de fapt caracterul spatiu.Un spatiu introdus prin im\ntermediul acestui caracter nu va fi ignorat de browser.

Un tabel cu celule vide

cell 11	cell 12	cell 13

Atribute Internet Explorer pentru tabele

Urmatoarele atribute ale etichetei

functioneaza cu Internet Explorer 4.0 , 5.0, dar nu cu Netscape Communicator 4.5:

background permite stabilirea unei imagini pentru fondul unui tabel.Primeste ca valoare adresa URL a imaginii folosite pentru fond;
bordercolor permite stabilirea culorii pentru chenarul unui tabel;
bordercolorlight permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui tabel;
bordercolordark permite stabilirea culorii pentru chenarul 3D al unui tabel;

Atribute "Internet Explorer"

cell 11	cell 12	cell 13

Grupuri de coloane

Blocul ... permite definirea unui grup de coloane. Atributele acceptate de sunt:

span determina numarul de coloane dintr-un grup;
width determina o latime unica pentru coloanele din grup;
align determina un tip unic de aliniere pentru coloanele din grup.

Exemplu:

Intr-un bloc , coloanele pot avea configurari diferite daca se utilizeaza elementul , care admite atributele:

span identifica acea coloana din grup pentru care se face configurarea.Daca lipseste, atunci coloanele sunt configurate in ordine;
width determina o latime pentru coloana identificata prin span;
align determina o aliniere pentru coloana identificata prin span.

Grupuri de coloane

Text in prima coloana.Text in prima coloana.Text in prima coloana. Text in prima coloana.

Text in coloana doua.Text in coloana doua.Text in coloana doua.Text in coloana doua

Text in coloana a treia.Text in coloana a treia.Text in coloana a treia.Text in coloana a treia.

Atributele `frame` si `rules`

Atributul frame al etichetei

permite specificarea partilor din chenarul unui tabel care vor fi afisate.
Valorile posibile ale acestui atribut sunt:

void - elimina toate muchiile exterioare ale tabelului;
above - afiseaza o muchie in partea superioara a cadrului tabelului;
below - afiseaza o muchie in partea inferioara a cadrului tabelului;
hsides - afiseaza cate o muchie in partea superioara si inferioara cadrului tabelului;
lhs - afiseaza o muchie in partea din stanga a cadrului tabelului;
rhs - afiseaza o muchie in partea din dreapta a cadrului tabelului;
vsides - afiseaza o muchie in partea din stanga si din dreapta a cadrului tabelului;
box - afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;
border - afiseaza o muchie pe toate laturile cadrului tabelului;

Atributul rules al etichetei

permite alegerea unor delimitatori pentru celulele unui tabel. Valorile posibile sunt:

none - elimina toate muchiile interioare ale tabelului;
groups - afiseaza muchii orizontale intre toate grupurile din tabel.Grupurile sunt specificate prin elementele

, , si .

· rows - afiseaza muchii orizontale intre toate liniile tabelului;

· cols - afiseaza muchii verticale intre toate coloanele tabelului;

· all - afiseaza muchii intre toate liniile si coloanele;

Atributele frames si rules

cell 11	cell 12	cell 13
cell 21	cell 22	cell 23

Subblocurile unui tabel

In specificatiile HTML 4.0, continutul unui tabel poate fi impartit in subblocuri prin elementele:

... ( un singur rand );
... ( un singur rand );
... ( oricate randuri );

Intr-un tabel exista un singur subbloc de tipul si un singur subbloc de tipul , dar pot exista mai multe subblocuri de tip .

9. Ferestre in HTML

Ferestrele sau (cadrele) ne permit sa definim in fereastra browserului subferstre in care sa fie incarcate documente HTML diferite.
Ferestrele sunt definite intr-un fisier HTML special , in care blocul <body>...</body> este inlocuit de blocul <frameset>...</frameset>.
In interiorul acestui bloc, fiecare cadru este introdus prin eticheta <frame>.

Un atribut obligatoriu al etichetei <frame> este src, care primeste ca valoare adresa URL a documentului HTML care va fi incarcat in acel frame. Definirea cadrelor se face prin impartirea ferstrelor (si a subferestrelor) in linii si coloane:

impartirea unei ferstre intr-un numar de subferestre de tip coloana se face cu ajutorul atributului cols al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra;
impartirae unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip linie se face cu ajutorul atributului rows al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra;
valoare atributelor cols si rows este o lista de elmente separate prin virgula , care descriu modul in care se face impartirea.

Elementele listei pot fi:

1. un numar intreg de pixeli;

2. procente din dimensiunea ferestrei (numar intre 1 si 99 terminat cu %);

3. n^* care inseamna n parti din spatiul ramas;

Exemplu 1:   cols=200,*,50%,* inseamna o impartire in 4 subferestre , dintre care prima are 200 pixeli , a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil ,iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas disponibil.

Exemplu 2:   cols=200,1*,50%,2* inseamna o impartire in 4 subferestre , dintre care prima are 200 pixeli , a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas disponibil, care se imparte in trei parti egale , a doua fereastra ocupand o parte , iar a patra ocupand 2 parti.
    Observatii:
        -daca mai multe elemente din lista sun configurate cu * , atunci spatiul disponibil ramas pentru ele se va imparti in mod egal.
        -o subfereastra poate fi un cadru (folosind <frame>)in care se va incarca un document HTML sau poate fi impartita la randul ei la alte subfereste (folosind <frameset>).

<html>
<head><title>ferex_1</title></head>
<frameset cols="*,*">
<frame src="p1.html">
<frame src="p2.html">
</frameset>
</html>

In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre orizontale.Pentru al doilea cadru valoarea atributului src este adresa URL a unei imagini.

<html>
<head><title>ferex_2</title></head>
<frameset rows="100,*,10%">
<frame src="p1.html">
<frame src="x.jpg">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</html>

In exemplul urmator este creata o matrice de 4 cadre (2 x 2).Pentru a realiza acest lucru, se folosesc simultan cele doua atribute cols si rows.

<html>
<head><title>ferex_3</title></head>
<frameset rows="*,*" cols="*,*">
<frame src="p1.html">
<frame src="p2.html">
<frame src="p3.html">
<frame src="p4.html">
</frameset>
</html>

In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre mixte.Pentru a o crea se procedeaza din aproape in aproape. Mai intai, pagina este impartita in doua subferestre de tip coloana, dupa care a doua subfereastra este impartita in doua subferestre de tip linie.

<html>
<head><title>ferex_4</title></head>
<frameset cols="20%,*">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</frameset>
</html>

Culori pentru chenarele cadrelor si dimensionarea chenarului unui cadru

Pentru a stabili culoarea chenarului unui cadru se utilizeaza atributul bordercolor. Acest atribut primeste ca valoare un nume de culoare sau o culoare definita in conformitate cu modelul de culoare RGB.Atributul bordercolor poate fi atasat atat etichetei <frameset> pentru a stabili culoarea tuturor chenarelor cadrelor incluse,cat si etichetei pentru a stabili culoarea chenarului pentru un cadru individual.
Atributul border al etichetei <frameset> permite configurarea latimii chenarelor tuturor cadrelor la un numar dorit de pixeli. Valoarea prestabilita a atributului border este de 5 pixeli.
O valoare de 0 pixeli va defini un cadru fara chenar.

<html>
<head><title>ferex_5</title></head>
<frameset cols="20%,*" bordercolor="green" border="15">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html" bordercolor="blue"> <frame src="p3.html">
</frameset>
</html>

Pentru a obtine cadre fara chenar se utilizeaza border="0".
In mod prestabilit, chenarul unui cadru este afisat si are aspect tridimensional.Afisarea chenarului unui cadru se poate dezactivata daca se utilizeaza atributul frameborder cu valoare "no".
Acest atribut poate fi atasat atat etichetei <frameset> (dezactivarea fiind valabila pentru toate cadrele incluse) cat si etichetei <frame> (dezactivarea fiind valabila numai pentru un singur cadru).
Valorile posibile ale atributului frameborder sunt:
"yes" -echivalent cu 1;
"no" -echivalent cu 0;

<html>
<head><title>ferex_5_1</title></head>
<frameset cols="20%,*" border="0">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</html>

<html>
<head><title>ferex_5_2</title></head>
<frameset cols="20%,*" frameborder="no">
<frame src="p1.html">
<frameset rows="*,*">
<frame src="p2.html">
<frame src="p3.html">
</frameset>
</html>

Bare de defilare

Atributul scrolling al etichetei <frame> este utilizat pentru a adauga unui cadru o bara de derulare care permite navigarea in interiorul documentului afisat in interiorul cadrului.
Valorile posibile sunt:

"yes" - barele de derulare sunt adaugate intotdeauna;
"no" - barele de derulare nu sunt utilizabile;
"auto" - barele de derulare sunt vizibile atunci cand este necesar

<html>
<head><title>ferex_6</title></head>
<frameset cols="*,*,*">
<frame src="p.html" scrolling="yes" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="no" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="auto" noresize>
</frameset>
</html>

Atributul noresize al etichetei <frame> (fara nici o valoare suplimentara) daca este prezent, inhiba posibilitatea prestabilita a utilizatorului de a redimensiona cadrul cu ajutorul mouse-ului.

Pozitionarea documentului intr-un cadru

Atributele marginheight si marginwidth ale etichetei <frame> permit stabilirea distantei in pixeli dintre continutul unui cadru si marginile verticale, respectiv orizontale ale cadrului.
Valori posibile:

-numar de pixeli;
-procent din latimea, respectiv din inaltimea cadrului;

<html>
<head><title>ferex_7</title></head>
<frameset cols="*,*,*">
<frame src="p.html">
<frame src="p.html" marginheight=20>
<frame src="p.html" marginwidth=20>
</frameset>
</html>

Exista browsere care nu suporta cadre pentru aceasta se utilizeaza in interiorul blocului <frameset> eticheta <noframes>.
Daca programul de navigare stie sa interpreteze cadre, va ignora ce se gaseste in aceasta portiune, iar daca nu, materialul cuprins in zona <noframes>...</noframes> va fi singurul care va fi inteles si afisat.
De precizat este faptul ca intre <noframes> ... </noframes> se pot introduce orice alte tag-uri HTML (inclusiv imagini, hiperlink-uri, tabele).

Cadre interne

Un cadru intern este specificat prin intermediul blocului <iframe>...</iframe>. Un cadru intern se insereaza intr-o pagina Web in mod asemanator cu o imagine sau in modul in care se specifica marcajul <frame>, asa cum rezulta din urmatorul exemplu:

<iframe src="ferex_8.html" height=40% width=50%> </iframe>

In acest caz, am specificat ca doresc o fereastra de cadru intern care are 40%din inaltimea si 50% din latimea paginii curente.

Atributele aceptate de eticheta <iframe> sunt in parte preluate de la etichetele <frame> si <frameset>,cum ar fi: src,border,frameborder,bordercolor,marginheight, marginwidth,scrolling,name,noresize;
sau de la eticheta <img> vspace,hspace,align,width,height;

<html>
<head><title>ferex_8</title> </head>
<body>
<a href="p1.html" target="icad">
Fisierul1</a><br> <a href="p2.html" target="icad">
Fisierul2</a><br> <a href="p3.html" target="icad">
Fisierul3</a><br> <a href="p.html" target="icad">
Home</a><br> <center><iframe width="60%" height="50%" border=2 bordercolor=red name="icad" src="p.html">Daca vedeti acest text inseamna ca browserul dumnevoastranu suporta cadre interne. Ar fi preferabil sa reveniti, folosind Netscape Navigator versiune 4.0 (/ulterioara) sau I.Explorer 4.0. (/ulterioara)
<a href="p0.html">Pagina fara cadre interne</a> </iframe></center>
</body>
</html>

Tinte pentru legaturi

In mod prestabilit, la efectuarea unui clic pe o legatura noua pagina (catre care indica legatura) o inlocuieste pe cea curenta in aceeasi fereastra (acelasi acdru). Acest comportament se poate schimba in doua moduri:

prin plasarea in blocul <head>...</head> a unui element <base> care precizeaza,prin atributul target numele ferestrei (cadrului) in care se vor incarca toate paginile noi referite de legaturile din pagina curenta conform sintaxei:
<base target="nume_ferastra/frame_de_baza">
prin plasarea in eticheta <a> a atributului target, care precizeaza numele ferestrei (cadrului) in care se va incarca pagina nou referita de legatura, conform sintaxei:
<a href="legatura" target="nume_fereastra/frame">...</a>

Observatie:
-daca este prezent atat un atribut target in <base> cat si un atribut target in <a>, atunci cele precizate de atributul target din <a> sunt prioritare.

Numele unui cadru este stabilit prin atributul name al etichetei <frame> conform sintaxei: <farme name="nume_frame">

In exemplul urmator este prezentata o pagina Web cu doua cadre.Toate legaturile din cadrul 1 incarca paginile in cadrul 2.

<html>
<head><title>ferex_9_frames</title></head>
<frameset cols="20%,*">
<frame src="left.html" name="left">
<frame src="p.html" name="main">
</frameset>
</html>

<html>
<head><title>ferex_9_left</title> </head>
<body>
<a href="p1.html" target="main">
Fisierul1</a><br> <a href="p2.html" target="main">
Fisierul2</a><br> <a href="p3.html" target="main">
Fisierul3</a><br><br> <a href="p1.html" target="_blank">
Fis1 intr-o fereastra noua</a><br><br> <a href="p1.html" target="_self">
Fis1 in fereastra curenta</a><br><br> <a href="p.html" target="main">
Home</a><br>
</body>
</html>

Valori pentru atributul target

Atributul target al etichetei<frame> accepta anumite valori predefinite de o valoare deosebita pentru creatorii de pagini Web.aceste valori sunt:

"_self" (incarcarea noii pagini are loc in cadrul curent);
"_blank" (incarcarea noii pagini are loc intr-o fereastra noua anonima);
"_parent" (incarcarea noii pagini are loc in cadrul parinte al cadrului curent daca acesta exista, altfel are loc in fereastra browserului curent);
"_top" (incarcarea noii pagini are loc in fereastra browserului ce contine cadrul curent);

10. Formulare

Un formular este un ansamblu de zone active alcatuit din butoane ,casete de selectie,campuri de editare etc.

Formularele va asigura construirea unori pagini Web care permit utilizatorilor sa introduca efectiv informatii si sa le transmita serverului.Formularele pot varia de la o simpla caseta de text ,pentru introducerea unui sir de caractere pe post de cheie de cautare - element caracteristic tuturor motoarelor de cautaredin Web - pana la o structura complexa ,cu multiple sectiuni ,care ofera facilitati puternice de transmisie a datelor. O sesiune cu o pagina web ce contine un formular cuprinde urmatoarele etape:

1. Utilizatorul completeaza formularul si il expedieaza unui server.
2. O aplicatie dedicata de pe server analizeaza formularul completat si (daca este necesar) stocheaza datele intr-o baza de date.
3. Daca este necesar serverul expedieaza un raspuns utilizatorului.

Un formular este definit intr-un bloc delimitat de etichetele corespondente <form> si </form>.

Atribute esentiale ale elementului <form>

Exista doua atribute esentiale ale elementului <form>.

1. Atributul action precizeaza ce se va intampla cu datele formularului odata ce acestea ajung la destinatie.De regula ,valoarea atributului action este adresa URL a unui script aflat pe un srver WWW care primeste datele formularului ,efectueaza o prelucrare a lor si expedieaza catre utilizator un raspuns.

<form action="http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi">.

Script-urile pot fi scrise in limbajele Perl,C,PHP,Unix shell.

2. Atributul method precizeaza metoda utilizata de browser pentru expedierea datelor formularului.Sunt posibile urmatoarele valori:

get (valoarea implicita).In acest caz ,datele din formular sunt adaugate la adresa URL precizata de atributul action;

- nu sunt permise cantitati mari de date (maxim 1 Kb)
- intre adresa URL si date este inserat un "?".

Datele sunt adaugate conform sintaxei: nume_camp = valoare_camp. Intre diferite seturi de date este introdus un "&".
Exemplu: "http://www.yahoo.com/cgi-bin/nume_fis.cgi?nume1 = valoare1&nume2 = valoare2";

post In acest caz datele sunt expediate separat. Sunt permise cantitati mari de date (ordinul MB)

Pentru ca un formular sa fie functional, trebuie precizat ce se va intampla cu el dupa completarea si expediere.
Cel mai simplu mod de utilizare a unui formular este expedierea acestuia prin posta electronica (e-mail).
Pentru aceasta se foloseste un atribut al etichetei <form>: si anume action care primeste ca valoare " mailto: " concatenat cu o adresa valida de e-mail catre care se va expedia formularul completat.

Un formular cu un camp de editare si un buton de expediere

Majoritatea elementelor unui formular sunt definite cu ajutorul etichetei <input>. Pentru a preciza tipul elementului se foloseste atributul typeal etichetei <input>. Pentru un camp de editare, acest atribut primeste valoarea "text". Alte atribute pentru un element <input> sunt:

atributul name ,permite atasarea unui nume fiecarui element al formularului.
atributul value ,care permite atribuirea unei valori initiale unui element al formularului.

Un buton de expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei <input>, in care atributul type este configurat la valoarea "submit".Acest element poate primi un nume prin atributul name. Pe buton apare scris "Submit Query" sau valoarea atributului value ,daca aceasta valoare a fost stabilita.

<html>
<head><title>FormEx_1 </title></head>
<body><h1> Un formular cu un camp de editare si un buton de expediere</h1>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Numele:<input type="text" name="numele" value="Numele si prenumele"><br>
<input type="submit" value="expedieaza"> </form></body>
</html>

Pentru elementul <input> de tipul camp de editare (type = "text") , alte doua atribute pot fi utile:

atributul size specifica latimea campului de editare depaseste aceasta latime ,atunci se executa automat o derulare acestui camp;
atributul maxlength specifica numarul maxim de caractere pe care le poate primi un camp de editare; caracterele tastate peste numarul maxim sunt ignorate.

    Observatii:
        -daca atributul type lipseste intr-un element <input> , atunci campul respectiv este considerat in mod prestabilit ca fiind de tip "text".
        -formularele cu un singur camp (de tip text) nu au nevoie de un buton de expediere, datele sunt expediate automat dupa completarea si apasarea tastei ENTER.

Butonul Reset

Daca un element de tip <input> are atributul type configurat la valoarea "reset" ,atunci in formular se introduce un buton pe care scrie "Reset". La apasarea acestui buton ,toate elementele dinn formular primesc valorile prestabilite (definita odata cu formularul ), chiar daca aceste valori au fost modificate de utilizator.
Un buton Reset poate primi un nume cu ajutorul atributului name si o valoare printr-un atribut value.
Un asemenea buton afiseaza textul "Reset" daca atributul value lipseste, respectiv valoarea acestui atribut in caz contar.

<html>
<head><title>formex_2</title></head>
<body><h1>Un formular cu un buton reset</h1>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Introduceti numele:<input type="text" name="nume" value="Numele"><br>
Introduceti prenumele:<input type="text" name="prenume" value="Prenumele"><br>
<input type="reset" value="sterge"> <input type="submit">
</form></body>
</html>

Camp de editare de tip "password"

Daca se utilizeaza eticheta <input> avand atributul type configurat la valoarea "password" , atunci in formular se intyroduce un element asemanator cu un camp de editare obisnuit (introdus prin type="text").
Toate atributele unui camp de editare raman valabile.
Singura deosebire consta in faptul ca acest camp de editare nu afiseaza caracterele in clar,ci numai caractere *,care ascund de privirile altui utilizator aflat in apropiere valoarea introdusa intr-un asemenea camp.
La expedierea formularului insa, valoarea tastata intr-un camp de tip "password" se transmite in clar.

<html>
<head><title>formex_3</title></head>
<body><h1>Un formular cu un buton reset</h1>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Nume:<input type="text" name="nume" value="Numele"><br>
Prenume:<input type="text" name="prenume" value="Prenumele"><br>
Password:<input type="password" name="parola" ><br>
<input type="reset" value="sterge"> <input type="submit" value="trimite"> </form></body>
</html>

Butoane radio

Butoanele radio permit alegerea ,la un moment dat , aunei singure variante din mai multe posibile. Butoanele radio se introduc prin eticheta <input> cu atributul type avand valoarea "radio".

<html>
<head><title>formex_4</title></head>
<body><h1>Un formular cu butoane radio</h1>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Alegeti sexul:<input type="radio" name="sex" value="b"><br>
Femeiesc:<input type="radio" name="sex" value="f"><br>
<input type="reset"> <input type="submit"> </form></body>
</html>

La expedierea formularului se va transmite una dintre perechile "sex=b" sau "sex=f",in functie de alegerea facuta de utilizator.

Casete de validare

O caseta de validare (checkbox)permite selectarea sau deselctarea unei optiuni.
Pentru inserarea unei casete de validare se utilizeaza eticheta <input> cu atributul type configurat la valoarea "checkbox".
Observatii:
- fiecare caseta poate avea un nume definit prin atributul name.
fiecare caseta poate avea valoarea prestabilita "selectat" definita prin atributul checked.

<html>
<head><title>formex_5</title></head>
<body><h1>Un formular cu casete checkbox</h1>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Alegeti meniul:<br>
Pizza<input type="checkbox" name="pizza" value="o portie">
Nectar<input type="checkbox" name="nectar" value="un pahar">
Bere<input type="checkbox" name="bere" value="o sticla">
Cafea<input type="checkbox" name="cafea" value="o ceasca"><br>
<input type="reset"> <input type="submit"> </form></body>
</html>

Casete de fisiere

Intr-o pereche "name = value" a unui formular se poate folosi intregul continut al unui fisier pe post de valore.
Pentru aceasta se insereaza un element <input> intr-un formular , cu atributul <>avand valoarea "file" (fisier).
Atributele pentru un element de tip caseta de fisiere:

atributul name permite atasarea unui nume
atributul value primeste ca valoare adresa URL a fisierului care va fi expediat o data cu formularul. Aceasta valoare poate fi atribuita direct atributului value, se poate fi tastata intr-un camp de editare ce apare o data cu formularul sau poate fi selectata prin intermediul unei casete de tip File Upload sau Choose File care apare la apasarea butonului Browse... din formular;
atributul enctype precizeaza metoda utilizata la criptarea fisierului de expediat.Valoarea acestui atribut este "multipart/form-data".

<html>
<head><title>formex_6</title></head>
<body><h1>Un formular cu caseta de fisiere</h1>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Alegeti fisierul:<input type="file" name="fisier" value="c:\temp\proba.html" enctype="multipart/form-data"><br>
<input type="reset"> <input type="submit"> </form></body>
</html>

Liste de selectie

O lista de selectie permite utilizatorului sa aleaga unul sau mai multe elemente dintr-o lista finita. Lista de selectie este inclusa in formular cu ajutorul etichetelor corespondente <select>si </select>.
O lista de selectie poate avea urmatoarele atribute:

atributul name, care ataseaza listei un nume (utilizat in perechile "name=value" expediat serverului);
atributul size, care precizeaza (printr-un numar intreg pozitiv , valoarea prestabilita fiind 1) cate elemente din lista sunt vizibile la un moment dat pe ecran (celelalte devenind vizibile prin actionarea barei de derulare atasate automat listei).

Elementele unei liste de selectie sunt incluse in lista cu ajutorul etichetei <option>. Doua atribute ale etichetei option se dovedesc utile:

atributul value primeste ca valore un text care va fi expediat server-ului in perechea "name=value"; daca acest atribut lipseste ,atunci catre server va fi expediat textul ce urmeaza dupa <option>;
atributul selected (fara alte valori) permite selectarea prestabilita a unui elem,ent al listei.

<html>
<head><title>formex_7</title></head>
<body><h1>Un formular cu o lista de selectie</h1>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Universitatea absolvita:<br><br>
<select name="universitate" size="3"> <option value="B">Universitatea din Cluj
<option value="UNBM" selected> Universitatea de Nord Baia Mare
<option value="UTT"> Universitatea Technica din Timisoara
<option value="UTB"> Universitatea Technica din Brasov
</select><br><br>
<input type="reset"> <input type="submit">
</form></body>
</html>

Daca atributul size este egal cu 1 atunci lista de selectie arata asa.

Lista de selectie cu selectii multiple

O lista de selectie ce permite selectii multiple se creeaza intocmai ca o lista de selectie obisnuita. In plus , eticheta <select> are un atribut multiple (fara alte valori). Cand formularul este expediat catre server pentru fiecare element selectat al listei care este se insereaza cate o pereche "name=value" unde name este numele listei.

<html>
<head><title>formex_8</title></head>
<body><h1>Un formular cu o lista de selectie ce accepta selectii multiple</h1>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
Limbi straine cunoscute:<br><br>
<select name="limbi straine" size="5"> <option value="e">Engleza
<option value="f" selected> Franceza
<option value="s"> Spaniola
<option value="i"> Italiana
<option value="r"> Rusa
<option value="g"> Germana
</select><br><br>
<input type="reset"> <input type="submit">
</form></body>
</html>

Campuri de editare multilinie

Intr-un formular campuri de editare multilinie pot fi incluse cu ajutorul etichetei <textarea>. Eticheta are urmatoarele atribute:

atributul cols, care specifica numarul de caractere afisate intr-o linie;
atributul rows, care specifica numarul de linii afisate simultan;
atributul name, care permite atasarea unui nume campului de editare multilinie;
atributul wrap, (de la "word wrap"=trecerea cuvintelor pe randul urmator0, care determina determina comportamentul campului de editare fata de sfarsitul de linie.
Acest atribut poate primi urmatoarele valori:

a) " off "; in acest caz:

intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului se produce numai cand doreste utilizatorul;
caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul;

b) " hard "; in acest caz:

se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului ;
caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul;

c) " soft "; in acest caz:

se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului ;
nu se include caracterul de sfarsit de linie in textul transmis serverului o data cu formularul;

<html>
<head><title>formex_9</title></head>
<body><h1>Un formular cu un camp de editare multilinie</h1> <hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
<textarea name="text multilinie" cols="30" rows="5" wrap="off">
Prima linie din textul initial.
A doua linie din textul initial. </textarea>
<input type="reset"> <input type="submit">
</form></body>
</html>

Un formular complex

In exemplul urmator este prezentat un formular continand elemente prezentate anterior. Campurile formularului sunt incluse in celule unui tabel pentru a obtine o aliniere dorita.

<html>
<head><title>formex_10</title></head>
<body><h1>Un formular complex</h1> <hr>
<center><table bgcolor="orange"> <form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">
<caption align="top">MENIU</caption>
<tr align=left><th>Numele:
<td><input type="text" name="numele">
<tr align=left><th>Preumele:
<td><input type="text" name="prenumele"> <tr align=left><th>Telefonul:
<td><input type="text" name="telefonul"> <tr align=left><th>Alegeti pizza:
<td><input type="checkbox" name="ciuperci">cu ciuperci
<input type="checkbox" name="mexicana">mexicana<input type="checkbox" name="europeana">europeana
<tr align=left><th>Alegeti plata:<td>
<ul style="background-color:lightblue;"> <li><input type="radio" name="plata">cash<li><input type="radio" name="plata">card</ul> <tr align=left><th>Comentarii:
<td> <textarea name="comentarii" cols="30" rows="5" wrap="off">
Inserati aici aprecierile dumneavoastra legate de calitatea serviciilor noastre </textarea>
<tr align=left valign=top><td>
<input type="reset" value="sterge"><td> <input type="submit" value="expedieaza">
</form></table></body>
</html>

Butoane

Intr-un formular pot fi afisate butoane.Cand utilizatorul apasa un buton, se lanseaza in executie o functie de tratare a acestui eveniment.
limbajul HTML nu permite scrierea unor astfel de functii (acest lucru este posibil daca se utilizeaza limbajele Javascript sau Java).

Pentru a insera un buton intr-un formular , se utilizeaza eticheta <input> avand atributul type configurat la valoarea "button".
Alte doua atribute ale elementului "button" sunt:

atributul name, care permite atasarea unui nume butonului
atributul value, care primeste ca valoare textul ce va fi afisat pe buton.

Un buton pentru lansarea in executie a unei actiuni poate fi introdus intr-un formular prin elementul <input> avand atributul type configurat la valoarea "button", asa cum s-a vazut mai inainte.
Exista o a doua modalitate de a introduce intr-o pagina Web un buton de apasat, si anume prin intermediul blocului <button>...</button>.
Un astfel de buton poate fi inserat intr-un formular, in acest caz declansand actiuni legate de acel formular, sau poate fi introdus oriunde in pagina pentru initierea unor actiuni independente de formulare.
Atributele posibile ale elementului "button" sunt:

name acorda elementului un nume;
value precizeaza textul care va fi afisat pe buton;
type precizeaza actiunea ce se va executa la apasarea butonului daca acesta este inclus intr-un formular.Valorile posibile pentru acest atribut sunt: -"button" , -"submit" ,-"reset".

In corpul blocului <button>...</button> se poate afla un text sau un marcaj de inserare a unei imagini.

    Observatii finale:
             - elementul <form> poate avea un atribut target, care primeste ca valoare numele unei ferestre a browserului in care va fi incarcat raspunsul trimis serverului WWW la expedierea unui formular.
             - toate elementele cuprinse intr-un formular pot avea un atribut disabled care permite dezactivarea respectivului element.
             - toate elementele de tip text cuprinse intr-un formular pot avea un atribut readonly care interzice modificarea continutului acestor elemente.

11. Stiluri

Stilurile pun la dispozitia creatorilor de site-uri noi posibilitati de personalizare a paginilor Web. Un stil reprezinta un mod de a scrie un bloc de text ( adica anumite valori pentru font, marime culoare, aliniere, distante fata de margini etc).
Exista doua modalitati de a defini un stil:

sintaxa CSS (Cascading Style Sheets);
sintaxa Javascript.

Cascading Style Sheets inseamna "foi in stilul cascada".

Stiluri dedicate

Aceste stiluri se aplica blocurilor de text pentru care sunt definite. De exemplu:

<style>
h1 {text-align:center; color:red;}
</style>

Toate titlurile care apar in fgisier ca fiind de marime 1 vor fi de culoare rosie si centrate.
Daca dorim ca acelasi stil sa fie utilizat de catre mai multe elemente (de ex. "h1", "h2", si "p") atunci se utilizeaza o lista acestor elemente, separate prin virgula:

<style>
h1, h2, p {text-align:center; color:red;}
</style>

Clase de stiluri

Aceste stiluri permit definirea unui stil general si folosirea lui oriunde este necesar. Exemplu:
Definim o clasa de stiluri "ac" (albastru si centrat) in interiorul blocului <style>...</style>, aflat la randul lui in blocul <head>...</head>:

<style>
all.ac {text-align:center; color:blue;}
</style>

Daca dorim ca un titlu de marimea 2 sa foloseasca clasa de stiluri "ac" atunci scriem:

<h2 class = ac>Acesta este un header de marime 2 albastru si centrat</h2>

- "all" aflat in fata clasei de stiluri "ac" indica faptul ca aceasta clasa este aplicabila tuturor blocurilor de text, atunci cand acest lucru este necesar.
La utilizarea clasei de stiluri in cadrul unui element se foloseste atributul class avand ca valoare numele clasei de stil. Acesta este un atribut universal adica este aplicabila tuturor elementelor.

Observatii:
In interiorul unui bloc <style>...</style>, comentariile sunt blocuri delimitate de /* si */ ( ca in C, C++, Java si Javascript).

Daca dorim ca o clasa de stiluri sa fie aplicabila numai pentru anumite elemente ale documentului (de exemplu "p") atunci in consturctia va aparea acest element ( de exemplu "p.rc").

<html>
<head><title>clasa de stiluri dedicata</title>
<style> p.ac {text-align:center; color:blue;} </style>
</head>
<body> <p>Acesta este un paragraf normal
<br> <p class=ac>Acesta este un paragraf albastru si centrat
</body>
</html>

Stiluri " identificate "

Toate elementele unui document admite un atribut universal numit id.
Atributul id poate identifica stilul utilizat de un element.
Pentru a utiliza un stil "identificat" procedati astfel:

in blocul <style>...</style> introduceti definitia stilului conform sintaxei:

<style>
#rosu { color: red }
</style>

in elementul in care se doreste utilizarea locala a acestui stil , folositi atributul id care primeste valoare numele stilului definit anterior.
Daca dorim ca un stil " identificat " sa fie aplicabil numai pentru anumite elemente ale documentului ( de exemplu "h2") atunci in constructia selectorului va aparea acest element (de exemplu "h2#ac").

Stiluri in-line

Stilurile in-line sunt definite chiar in eticheta ce initiazablocul in care dorim sa se aplice aceste stiluri.
Pentru aceasta se utilizeaza atributul universal style (comun practic tuturor etichetelor ce par intr-un document HTML).
Valoarea data atributului style este tocmai descrierea stilului, cuprinsa nu intre acolade {..} ci intre ghilimele "...".
De exemplu:

<h2 style = " color: red; text-align: center;">
Acest header de marimea 2 este de culoare rosie si este centrat.</h2>

Daca dorim utilizarea unui anumit style pentru un fragment de text, atunci includem acest text intr-un bloc cu ajutorul delimitatorilor <span>...</span>, dupa care utilizam atributul style pentru eticheta <span>.

Stiluri definite in fisiere externe

Stilurile definite in interiorul unui bloc <style>...</style> pot fi transferate intr-un fisier extern existand astfel posibilitatea utilizarii lor in mai multe fisiere HTML.
Pentru a utiliza un stil definit intr-un fisier extern se procedeaza astfel:

Se creaza un fisier care sa contina numai descrierea stilurilor si se salveaza cu extensia .css sau .html. Continutul acestui fisier coincide cu continutul unui bloc <style>...</style> , fara ca acesti delimitatori sa fie inclusi.
In fisierul HTML care utilizeaza stilurile definite in fisierul creat la punctul 1 , se include in blocul <head>...</head> o eticheta <link>avand trei atribute.

atributul relcu valoarea "stylesheet"
atributul href avand ca valoare adresa URL a fisierului creat la punctul 1 ;
atributul type cu valoarea "text/css".

Se utilizeaza titlurile definite in fisierul extern ca si cum ar fi definite in fisierul HTML curent intr-un bloc <style>...</style>.

Pseudoclase

Pseudoclasele se utilizeaza pentru personalizarea legaturilor. Ele se definesc in blocul <style>...</style> sau intr-un fisier extern, conform sintaxei:

a: link {color: black; font-size: 20pt}
a: activate {color: blue; font-style: italic}
a: visited {color: cyan; text-decoration: none}

Pentru ca numai anumite legaturi sa utilizeze un stil se pot folosi urmatoarele doua metode:

a: link.CLASA1 {...} combinat cu <a class = CLASA1 href=" "> ...</a>
a: link#ID1 {...} combinat cu <a id = ID1 href=" "> ...</a>

Atentie!!! acest exemplu lucreaza doar cu browsere Internet Explorer 4.x sau 5!

In browsere cursorul mouse-ului are in general o forma simpla, luaind pe parcursul vizionarii paginii respective maximum doua infatisari diferite:

Mana - atunci cand este pozitinat pe o legatura
Bara verticala - atunci cand este pozitionat pe alt obiect decat o legatura.

Acestea insa sunt formele implicite. Desigur exista cazuri in care am dori ca browser-ul sa aiba o alta forma decat una dintre acestea. La fel ca multe alte probleme care privesc modul in care o pagina arata si aceasta isi gaseste rezolvarea in folosirea CSS, ca limbaj de descriere a formei unui document.
Proprietatea care gestioneaza forma cursorului se numeste simplu: cursor si poate fi introdusa in orice element style al unui tag html.
De exemplu pentru obtinerea unei imagini a cursorului de tipul unei sageti orientata Est-Vest la trecerea mouse-ului peste un link iata codul ce va trebui folosit:

< a href=" fisier.html" style=" cursor :e-resize" " Legatura< /a>

Iata deci cum va arata (doar pentru IE 4.x sau mai mare):

Legatura

Nu este, insa singurul exemplu, in continuare aveti toate codurile pentru formele de cursor pe care le puteti folosi:

auto	utilizeaza setarile implicite ale utilizatorului
crosshair	creeaza o cruce
default	setarile implicite ale browserului
e-resize	sageata Est-Vest
hand	mana
help	semnul intrebarii
move	cruce cu sageti la capete
n-resize	sageata sud-nord
ne-resize	sageata SudVest - NordEst
nw-resize	sageata SudEst - NordVest
pointer	mana
s-resize	sageata Nord - Sud
se-resize	sageata NordVest - SudEst
sw-resize	sageata NordEst - SudVest
text	bara verticala din campurile de introducere a datelor
w-resize	sageata Est-Vest
wait	clepsidra

12. Javascript

Javascript este un limbaj de programare simplu , de tip script, pentru definirea comportamentului elementelor dintr-o pagina Web. Nu este acelasi lucru cu mult mai complexul limbaj de programare Java.
Javascript poate specifica , in mod obisnuit in doar cateva randuri , raspunsurile la actiuni sau evenimente cum ar fi deschiderea unei pagini, deplasarea mouse-ului intr-un anumit punct sau stergerea unui anumit camp dintr-un formular.

Cea mai simplas aplicatie Javscript este aceea care determina apariria si derularea unui mesaj:

<html>
<head><script language="Javascript">

</script></head>
<body> O fereastra cu mesaj !!! </body>
</html>

Scriptul este incadrat de marcajele <script>...</script> si totul este inglobat intr-un comentariu astfel incat programele de navigare care nu interpreteaza Javascript nu sunt derutate de scriptul in sine.

Multe evenimente pot fi gestionate cu Javascript.

Eveniment	Se desfasoara atunci cand	Handler de eveniment
blur	utilizatorul elimina controlul de intare de pe un element al unui formular	onBlur
click	utilizatorul executa un click pe un element al unui formular sau pe o legatura	onClick
change	utilizatorul modifica valoarea unui text zona de text sau element de selectie	onChange
focus	utilizatorul atribuie unui element de formular control de intrare	onFocus
load	utilizatorul incarca pagina in progarmul de navigare	onLoad
mouseover	utilizatorul deplaseaza indicatorul mouse-ului deasupra unei legaturi sau a unei ancore	onMouseover
select	utilizatorul selecteaza campul de intare al unui element de formular	onSelect
submit	utilizatorul transmite un formular	onSubmit
unload	utilizatorul abandoneaza pagina	onUnload

In urmatorul exemplu folosim evenimentul click.

<form> <input type="button" value="Apasa!" onClick="alert('Hello!')"> </form>

In exemplul urmator modificam o imagine atunci cand cursorul este pozitionat pe aceasta.
Elementul cheie este acela ca exista doua versiuni alle fiecarei imagini: imaginea "on" (corespunzatoare cursorului pozitionat deasupra imaginii) si o imagine "off" (corespunzatoare cursorului pozitionat in exteriorul imaginii).
Elementul esential in acest exemplu este modul in care se pun in corespondenta evenimentele de activare si dezactivare cu evenimentele specifice: OnMouseOver si OnMouseOut. Primul invoca procedura Javascript activate atunci cand mouse-ul este plasat deasupra imaginii, iar cel de-al al doilea comuta imaginea la situatia initiala atunci cand mouse-ul este in exteriorul acesteia.

Urmatoarele exemple sunt putin mai complicate.
Primul este un ceas digital.Al doilea un fisier cu meniuri popup.

13. Tag-uri

Marcaje de baza

<HTML> </HTML>	Defineste un fisier in format Web
<HEAD> </HEAD>	Antetul documentului
<TITLE> </TITLE>	Tilul documentului
<BODY> </BODY>	Corpul paginii HTML
BGCOLOR = culoare	Culoarea de fond a paginii
TEXT=culoare	Culoarea textului pe paginii
LINK=culoare	Culoarea legaturiilor nevizitate din paginii
VLINK=culoare	Culoarea legaturiilor vizitate din paginii
ALINK=culoare	Culoarea legaturiilor pe durata clicului exacutat de utilizator
BACKGROUND = url	Imaginea de fond pentru pagina
<P>	Paragraf
<Hn> <Hn>	Nivel de subtitlu al documentului (n = 1-6)
<FONT> </FONT>	Specifica atribute ale textului incadrat
SIZE=n	Dimensiunea textului este 1-7
FACE="a,b"	Specifica fontul: a, daca este disponibil, sau b
COLOR=s	Culoarea textului: fie un nume de culoare , fie o valoare RGB
<BR>	Linie noua
<PRE> </PRE>	Informatie preformatata
<!-- -->	Comenatriu HTML
<CENTER> </CENTER>	Centreaza materialul in pagina
<HR>	Rigla orizontala
SIZE=x	Inaltimea riglei in pixeli
WIDTH=x	Latimea riglei in pixeli sau in procente
NOSHADE	Dezactiveaza afisarea umbrei pentru rigla orizontala
ALIGN=x	Alinierea riglei orizontala in pagina (left, center, right)
COLOR=x	Culoarea riglei orizontale(numai pentru IE)
<A> </A>	Marcaj de tip ancora
HREF=url	Referinta hipertext
HREF=#nume	Referinta catre o ancora interna
Name=nume	Definitia unei ancore interne

Marcaje pentru liste

<DD>	Descriere definitie
<DL> </DL>	Lista de tip definitie
<DT>	Termen de definitie
<LI>	Element de lista
<OL	Lista ordonata (numerotata)
TYPE=tip	Tipul numerotarii. Valori posibile: A, a, I, i, 1
START=x	Numarul de inceput al listei ordonate
<UL	Lista neordonata (marcata)
TYPE=forma	Forma marcajului. Valori posibile: circle, square, disc.

Formatarea caracterelor

<B> </B>	Afiseaza text cu caractere aldine
<I> </I>	Afiseaza text cu caractere cursive
<U> </U>	Afiseaza text subliniat
<TT> </TT>	Text cu font monospatiu
<CITE> </CITE>	Citare bibliogarfica
<CODE> </CODE>	Listing de program
<EM> </EM>	Stil logic de evidentiere
<KBD> </KBD>	Text de la tastatura
<STRONG> </STRONG>	Evidentiere logica puternica
<VAR> </VAR>	Program sau variabila
<BASEFONT SIZE = n>	Specifica dimensiunea implicita a fontului din pagina

Marcaje pentru cadre

<FRAMESET> </FRAMESET>	Definirea redactarii paginii
COLS=x	Numarul si marimea relativa a coloanelor
ROWS=x	Numarul si marimea relativa a liniilor
BORDER=x	Specifica starea "on" (activa) sau "off" (inactiva) pentru chenarul cadrului FRAMESET (1 sau 0)
FRAMEBORDER = x	Specifica marimea chenarului
FRAMESPACING = x	Marimea spatiului dintre doua cadre adiacente
<FRAME>	Definitia unui anumit cadru
SRC=url	URL-ul sursa pentru cadru
NAME=nume	Numele cadrului (utilizat impreuna cu TARGET=nume ca parte componenta a marcajului de tip ancora <a>
SCROLLING=scrl	Defineste optiunea barei de derulare.Valori posibile: on(activa), off(inactiva), auto (automat)
FRAMEBORDER=x	Marimea chenarului din jurul cadrului
MARGINHEIGHT=x	Spatiul suplimentar de deasupra si dedesubtul unui anumit cadru
MARGINWIDTH=x	Spatiu suplimetar la stanga si la dreapta unui anumit cadru
<NOFRAMES> </NOFRAMES>	Sectiunea de pagina afisata pentru utilizatorii care nu pot vedea un cadru
<IFRAME>	Cadru intern (numai pentru (IE)
SRC=url	Sursa cadrului
NAME=s	Numele ferestrei (util pentru TARGET)
HEIGHT=x	Inaltimea cadrului inglobat
WIDTH=x	Latimea cadrului inglobat

Marcaje pentru tabele

<TABLE> </TABLE>	Tabel HTML
BORDER=x	Chenarul tabelului
CELLPADDING=x	Spatiul suplimentar in cadrul celulelor tabelului
CELLSPACING=x	Spatiul suplimentar intre celulele tabelului
WIDTH=x	Latimea impusa tabelului
FRAME=valoare	Ajustarea fina a tabelului
RULES=valoare	Ajustarea fina a riglelor tabelului
BORDERCOLOR = culoare	Specifica culoarea chenarului tabelului
BORDERCOLORLIGHT = culoare	Cea mai deschisa culoare din cele doua culori specificate
BORDERCOLORDARK = culoare	Cea mai inchisa culoare din cele doua culori specificate
ALIGN=left	Aliniaza tabelul la marginea din stanga a paginii, iar textul curge in partea dreapta
ALIGN=right	Aliniaza tabelul la marginea din dreapta a paginii, iar textul curge in partea stanga
HSPACE=x	Spatiu suplimetar pe orizontala in jurul tabelului
VSPACE=x	Spatiu suplimetar pe verticala in jurul tabelului
COLS=x	Specifica numarul de coloane ale unui tabel
<COLGROUP> </COLGROUP>	Defineste un set de definitii de coloane cu ajutorul marcajului <col>
<COL WIDTH=x>	Defineste latimea unei coloane exprimata in pixeli
<THEAD> </THEAD>	Defineste titlul tabelului
<BODY> </TBODY>	Defineste corpul tabelului
<TR </TR>	Linie de tabel
BGCOLOR=culoare	Specifica culoarea de fond pentru intreaga linie
ALIGN=aliniere	Alinierea celulelor de pe linia curenta (left, center, right)
<TD </TD>	Celula de date a tabelului/font>
BGCOLOR=culoare	Specifica culoarea de fond pentru celula de date
COLSPAN=x	Numarul de coloane pe care se intinde celula curenta de date
ROWSPAN=x	Numarul de linii pe care se intinde celula curenta de date
ALIGN=aliniere	Alinierea materialului din cadrul celulei de date.Valori posibile: (left, right, center)
VALIGN=aliniere	Alinierea pe verticala a materialului din cadrul celulei de date.Valori posibile: (top, bottom, middle)
BACKGROUND=url	Specifica imaginea de fond pentru celula tabelului
NOWRAP	Nu permite despartirea textului pe linii in cadrul unei celule
ALIGN=baseline	Aliniaza celule de date cu linia de baza a textului adiacent
ALIGN=caracter	Aliniaza o coloana fata de un anumit carcater (caracterul prestabilit este ".")
ALIGN=justify	Aliniaza atat marginea din stanga cat si marginea din dreapta a unui text

Adaugarea imaginilor

<IMG	Marcajul de introducere a imaginilor
SRC=url	Sursa fisierului grafic
ALT=text	Textul alternativ de afisat, daca este necesar
ALIGN=aliniere	Alinierea imaginii in pagina. Valori posibile: top (sus), middle(in mijloc), bottom (jos), left (in stanga), right (la dreapta)
HEIGHT=x	Inaltimea imaginii (in pixeli)
WIDTH=x	Latimea imaginii
BORDER=x	Chenarul din jurul imaginii, atunci cand aceasta este utilizata ca hiperlegatura
HSPACE=x	Spatiul suplimentar pe orizontala din jurul imaginii (in pixeli)
VSPACE=x	Spatiul suplimentar pe verticala din jurul imaginii (in pixeli)

Marcaje pentru formulare

<FORM> </FORM>	Formular HTML activ
ACTION=url	Programul CGI de pe serverul care receptioneaza datele
METHOD=metoda	Modul in care datele sunt transmise serverului(GET sau POST)
<INPUT	Camp de text sau alte date de intrare
TYPE=optiune	Tipul campului de intrare <INPUT>. Valori posibile: text,password,checkbox,hidden,file, radio,submit,reset,image.
NAME=nume	Numele simbolic al valorii campului
VALUE=valoare	Continutul prestabilit al campului de text
CHECKED= optiune	Buton/caseta marcata in mod prestabilit
SIZE=x	Numarul de caractere al unui camp de text
SIZE=x	Numarul maxim de caractere acceptate
<SELECT> </SELECT>	Grup de casete de validare
NAME=nume	Numele simbolic al valorii campului
SIZE=x	Numarul de articole de meniu care se afiseaza odata (prestabilit=1)
MULTIPLE=x	Permite selectia unor articole de meniu multiple
<OPTION	Alegerea particulara intr-un domeniu <SELECT>
VALUE=valoare	Valoarea rezultanta a acestei selectii din meniu
<TEXTAREA> </TEXTAREA>	Camp de intare de tip text pe linii multiple
NAME=nume	Numele simbolic al valorii campului
ROWS=x	Numarul de linii al casetei de text
COLS=x	Numarul de coloane (caractere) pe linie al casetei de text
<FIELDSET> </FIELDSET>	Imparte formularul in parti logice
<LEGEND> </LEGEND>	Numele asociat setului de campuri (fieldset)
ALIGN=s	Specifica alinierea legendei (explicatiei) afisate (top,bottom,left,right)
TABINDEX=x	Specifica ordinea elementelor atunci cand utilizatorul apasa tasta Tab
ACCESKEY=c	Specifica tasta care asigura comanda rapida de la tastatura asociata unui anumit element
DISABLED	Elementul este inactiv, dar este afisat pe ecran
READONLY	Elementul este afisat pe ecran dar nu poate fi editat

Carcatere speciale

&	& ampersand
˜	tilda
<	mai mic (less than)
>	mai mare (greater than)
©	simbolul de copyright
®	simbolul pentru marca inregistrata
á	a mic cu accent ascutit (acute)
â	a mic cu accent circiumflex
ñ	n mic cu tilda
ø	o mic barat (slash)

HTML avansat

<STYLE> </STYLE>	Specifica informatii referitoare modelul de stiluri
TYPE=val	Tipul modelului de stiluri. De regula "text/css"
<SCRIPT> </SCRIPT>	Include un script de regula Javascript, in pagina Web
LANGUAGE=limbaj	Limbajul utilizat
EVENT=eveniment	Eveniment care declanseaza executia unor scripturi specifice
FOR=numeobiect	Numele obiectului din pagina asupra caruia actioneaza scriptul

Blocuri preformatate

Culoarea de fond

Culoarea textului

Stiluri pentru blocurile de text

Stiluri fizice si logice

Culori

Culorea fontului

Familia fontului

Marimea fontului

Grosimea unui font

Inserarea unei adrese

Indentarea unui bloc

Blocul preformatat

Blocuri paragraf

Blocuri de titlu

Linii orizontale

Blocuri <center>

Blocuri <nobr>

Blocuri <div>

Adresa URL a unei imagini

Chenarul si dimensionarea unei imagini

Alinierea unei imagini

Alinierea textului in jurul imaginii

Imagini pentru fondul unei pagini

Imagini folosite ca legaturi

Utilizari speciale ale imaginilor

O legatura catre o pagina aflata in acelasi director

O legatura catre o pagina aflata pe acelasi disc local

O legatura catre un site particular

Ancore

Ancore definite prin atributul id

Alegerea culorilor pentru legaturi

Utilizarea postei electronice

Legaturi catre fisiere oarecare

Atributul title

Legaturi catre fisiere de sunet

Legaturi catre fisiere videoclipuri

Liste neordonate

Liste ordonate

Utilizari speciale ale listelor

Un tabel simplu format din 4 linii si 2 coloane

Un tabel simplu cu chenar

Alinierea tabelului

Un tabel aliniat la dreapta

Definirea culorilor de fond pentru un tabel

Un tabel simplu colorat

Dimensionarea celulei unui tabel

Un tabel fara chenar de celule alipite

Un tabel de celule mari

Dimensionarea unui tabel

Un tabel de de 200 pixeli X 50 %

Un text centrat intr-o pagina

Text centrat.

Titlul unui tabel

Un tabel cu titlu

Cap de tabel

Un tabel cu titlu si cap de tabel

Alinierea continutului unei celule

Un tabel avand continutul celulelor aliniate

Dimensionarea exacta a celulelor unui tabel

Un tabel cu celule de 100x150 de pixeli

Tabele de forme oarecare

Un tabel simplu cu chenar

Atributul " nowrap "

Un tabel cu celule de latime mare

Celule vide ale unui tabel

Un tabel cu celule vide

Atribute Internet Explorer pentru tabele

Atribute "Internet Explorer"

Grupuri de coloane

Grupuri de coloane

Text in coloana a treia.Text in coloana a treia.Text in coloana a treia.Text in coloana a treia.

Atributele frame si rules

Atributele frames si rules

Subblocurile unui tabel

Culori pentru chenarele cadrelor si dimensionarea chenarului unui cadru

Bare de defilare

Pozitionarea documentului intr-un cadru

Cadre interne

Tinte pentru legaturi

Ancore definite prin atributul `id`

Atributul `title`

Atributele `frame` si `rules`